Majorarea salariului minim în 2015 este o măsură distructivă pentru economie şi va afecta populaţia slab calificată şi tinerii care caută un loc de muncă, nefiind susţinută de nivelul actual de productivitate.
„Nu ar trebui să existe salariu minim într-o economie. Şi nicio formă de control a preţurilor, minime sau maxime. Toate acestea au efecte negative asupra pieţei“, a declarat Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie la Universitatea Româno-Americană, la ZF Live.
Mai mulţi economişti - cadre didactice, analişti şi manageri - au publicat recent o scrisoare deschisă adresată guvernului prin care solicită amânarea deciziei de creştere a salariului minim, arătând că această măsură va afecta în principal populaţia slab calificată şi tinerii care caută un loc de muncă.
Semnatarii îşi argumentează poziţia în primul rând prin faptul că „salariul minim“ instituie o prohibiţie: îi împiedică pe angajatori să colaboreze cu persoanele slab calificate, precum tinerii fără experienţă, în situaţia în care productivitatea muncii acestora este inferioară salariului stabilit în mod artificial prin lege. În consecinţă, fixarea unui nivel minim al salariilor mai sus decât cel determinat de realitatea economică duce la descurajarea cererii de muncă (din partea angajatorilor), la creşterea şomajului şi a economiei subterane.
În scrisoare se menţionează că rata şomajului în rândul tinerilor este de aproape 4 ori mai mare decât rata generală a şomajului (23,9% faţă de 6,7%), iar „munca la negru“ a luat proporţii îngrijorătoare. Potrivit Consiliului Fiscal, unul din cinci salariaţi lucrează „la negru“. Semnatarii mai arată, printre altele, că prin creşterea salariului minim de la 700 lei în 2012 la 900 lei în prezent şi la 1.050 lei în 2015, nivelul acestuia se va majora cu peste 50% în doar câţiva ani, în timp ce creşterea Produsului Intern Brut (PIB) este estimată la 9%.
