In fiecare an, HBS livreaza peste 900 de absolventi de MBA. Dintre acestia numai doi sau trei sunt romani. De aceea, uneori este greu ca acestia sa se diferentieze fata de studentii de alte nationalitati. De cand preda cursul de strategie in afaceri pentru companiile din sectoarele de tehnologie, Andrei Hagiu, profesor asistent la HBS, a cunoscut mai multi romani. Printre cei pe care i-a cunoscut se numara "studenti remarcabili, foarte 'ageri' la minte, evident, cu un bagaj intelectual stiintific mult superior mediei si intreprinzatori", spune acesta, adaugand ca programul de MBA de la HBS tine doi ani, se adreseaza tinerilor cu varste cuprinse intre 25 si 27 de ani si se desfasoara in regim full-time.
Cu toate acestea, niciun manager roman n-a dat pe la Harvard Business School, acest lucru in conditiile in care cei mai multi cursanti ai MBA-urilor din tara au deja multi ani de experienta in spate cand incep un astfel de program.
"In cei trei ani pe care i-am petrecut aici, nu am cunoscut niciun manager roman. Toti studentii romani pe care i-am cunoscut erau tineri care aveau de la unu la patru ani de experienta profesionala", spune Andrei Hagiu, profesor asistent la Harvard Business School.
In opinia sa, cei mai multi studenti romani sunt axati pe stiinte exacte. Pe de alta parte, daca ar fi sa ne referim si la defectele acestora, cu toate ca nu poate fi generalizat, romanii au tendinta de a nu respecta decat raspunsurile si analizele pur stiintifice.
"Aceasta tendinta provine probabil din educatia noastra, in care accentul este pus de la varste fragede pe stiinte dure ca matematica sau fizica. In SUA, de exemplu, mult mai multi studenti foarte dotati nu ezita sa se preocupe si sa se specializeaze in 'stiinte sociale' ca economia sau sociologia si chiar materii 'umaniste' cum este istoria", explica Hagiu. Prin urmare, studentii americani foarte buni de la HBS sunt, in general, mai "polivalenti" in pregatire, au o cultura generala de afaceri, iar acest lucru se reflecta si in carierele pe care le urmeaza.
In general, dintre studentii romani care sunt doctoranzi in departamentul de chimie sau matematica, cei mai multi raman in mediul academic.
Restul se indreapta catre domeniul consultantei. "Stiu trei - patru exemple de absolventi romani care au plecat in companii de consultanta precum McKinsey", spune Hagiu. El adauga ca salariul mediu dupa absolvire este de 100.000 - 150.000 de dolari pe an. Cel mai mult castiga insa cei care se indreapta spre "private quity", unde veniturile anuale ajung la aproximativ 500.000 de dolari, acesta fiind si cazul unui student al lui Hagiu care a terminat anul trecut programul de MBA. Altii pleaca in companii precum Coca-Cola ori Procter & Gamble sau isi deschid propriile afaceri.
In opinia lui Hagiu, facultatea nu are prea mare importanta in momentul recrutarii. Multi absolventi pleaca sa lucreze in banci, dupa ce au terminat facultati de istorie sau stiinte politice. In general, nu conteaza foarte mult specializarea.
"Ce-i drept, cei mai multi dintre cei care lucreaza in banci au terminat stiinte economice, mai multi decat cei care au facut istoria, dar exista si cazuri in care unii manageri au terminat stiintele umaniste", explica Hagiu, care inainte de a ajunge sa predea la Harvard, a studiat in Franta si a locuit in Japonia.
El spune ca nu s-ar intoarce in tara pentru ca Harvard-ul este locul cel mai potrivit pentru ceea ce face el, adica cercetare in economie si consultanta.
Cat priveste tinerii romani care nu se intorc in tara, Hagiu spune ca acestia n-ar avea sansa sa aiba o continuitate la fel de buna in afaceri dupa terminarea studiilor si nici n-ar putea sa profite de aceleasi oportunitati ca in SUA. De asemenea, odata ce ai terminat un MBA la Harvard n-are niciun rost sa nu profiti de pe urma acestui lucru.
Costurile pentru aproximativ doi ani de MBA in cadrul HBS sunt de aproximativ 120.000 de dolari. Majoritatea studentilor nu-si permit sa plateasca aceasta suma si apeleaza la varianta imprumuturilor. Uneori exista cazuri cand absolventii sunt "cumparati" de catre companii, adica incheie un contract cu acestea, inainte de a termina MBA-ul. In virtutea acestui contract, absolventii vor lucra in companiile respective in momentul absolvirii, iar companiile se angajeaza sa achite o parte din costurile pe care le implica programul de MBA. Si studentii romani apeleaza la imprumuturi. Potrivit lui Hagiu, niciun roman nu si-a platit singur studiile la Harvard. La HBS, toti studentii, de oriunde ar veni, au un "soc", pentru ca metoda de predare este una bazata pe studii de caz, fara sa existe predare pura.
"La fiecare sesiune exista un studiu de caz de 10-15 pagini pe care studentii trebuie sa le citeasca inainte. Toata sesiunea este ca o conversatie, dar fiecare student trebuie sa vina pregatit. Noi, profesorii, avem anumite concluzii la care vrem sa ajungem", povesteste Hagiu. El este de parere ca sistemul de predare e nou pentru toata lumea, chiar si pentru americani, nu numai pentru romani. "Sistemul educational din Romania nu este atat de 'dictatorial'", spune Hagiu, recunoscand totusi ca exista un grad mai mare de dificultate pe care il resimt tinerii din Europa de Est cand vine vorba de integrare la HBS, dar ca romanii nu sunt intr-atat de dezavantajati.
Andrei Hagiu a terminat un doctorat de economie la Princeton in trei ani jumatate (media este de cinci ani), intre septembrie 2000 si martie 2004. Dupa aceasta, a plecat un an si jumatate in Japonia, in calitate de cercetator si consultant pentru Ministerul de Economie, Comert si Industrie japonez.
In iarna lui 2004-2005, a decis sa intre pe "job market"-ul academic din SUA, la fel ca toti colegii sai, cu marea diferenta insa ca terminase deja un doctorat si facea acest lucru din Japonia.
S-a intors in decembrie 2004 in SUA pentru intalnirea anuala a asociatiei americane de economie, unde se intrunesc mii de economisti din lumea intreaga pentru sesiuni stiintifice si unde, in paralel, universitatile recruteaza candidati.
"Obtinusem, prin trimiterea dosarului, interviuri scurte de jumatate de ora cu vreo 20 de departemente, majoritatea top business schools, dupa care am avut invitatii de la toate 'top 10 business schools' din SUA, plus universitatea INSEAD din Franta si Singapore, pentru 'fly-out', adica vizite de o zi, care constau in intalniri non-stop cu membrii departamentului si, cel mai important, un seminar in care candidatul isi prezinta 'job market paper' adica lucrarea sa cea mai reprezentativa", povesteste Hagiu.
Este important de precizat ca scolile de afaceri recruteaza nu numai candidati cu doctorat in economie, ci si in toate stiintele sociale adiacente, cei care fac cercetari in legatura cu aplicatii pentru afaceri, dar si sociologie, management, psihologie, contabilitate ori stiinte politice.
Despre faptul ca este coleg cu Michael Porter, autoritate mondiala in domeniul strategiei de business si unul dintre fondatorii managementului modern, Hagiu spune ca este fara indoiala excitant ca idee, insa, din pacate, l-a intalnit de mai putin de cinci ori de cand a intrat la HBS. Cu toate acestea, "amprenta lui intelectuala este omniprezenta. In ceea ce ma priveste, constituie o sursa de ambitie permanenta: a inventa ceva nou, care sa depaseasca ce a creat Michael Porter", conchide Hagiu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
