♦ Cehii au şocat săptămâna trecută lumea prin amploarea protestelor contra unui premier pe care-l consideră corupt şi antidemocrat ♦ Dar pentru a înţelege nemulţumirile oamenilor este important de ştiut contextul economic al acestora.
Cehia are cea mai mică rată a şomajului din Uniunea Europeană, astfel că angajaţii pot face presiuni pentru majorarea salariilor. Însă în economie este o discrepanţă la acest capitol între sectorul privat şi cel public.
Datele pentru primul trimestru arată o majorare nominală a salariilor de 7,4% în ritm anualizat, însă tendinţa reflectă mai ales majorări excepţionale în sectorul public, scrie Bloomberg.
În sectorul privat, remuneraţiile cresc mai lent. Premierul ceh Andrej Babis, considerat un politician populist, a avut grijă să-şi câştige o parte din electorat prin majorarea cheltuielilor sociale. Pensiile au un rol principal în aceste eforturi, iar pensionarii sunt dispuşi din acest motiv să ignore unele derapaje antidemocratice ale premierului. Însă în acelaşi timp cu majorarea cheltuielilor sociale a accelerat şi inflaţia, care a atins în primăvara acestui an cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani.
De asemenea, banca centrală a Cehiei are una dintre cele mai aspre politici monetare din Europa, ceea ce înseamnă costuri ale creditului ridicate.
Un apartament nou în Praga, capitala ţării, este acum mai scump ca niciodată în ultimii 15 ani. Preţurile locuinţelor cresc mai rapid decât salariile.
Un praghez cu salariul mediu trebuie să lucreze 14 ani şi să nu cheltuiască nimic pentru a-şi cumpăra un apartament. În urmă cu patru ani, durata era de zece ani, potrivit news.expats.cz.
În ceea ce priveşte salariile, lucrurile încep să se schimbe. Michal Vyprachticky, proprietarul unei fabrici de prelucrare a metalelor, este bucuros că a reuşit să reziste unei perioade de trei ani cu creşteri salariale de două cifre. În tot acest timp, firma sa abia dacă a mai făcut profit. În timp ce boom-ul economic a alimentat cererea pentru uşi din metal şi scări metalice, pe care fabrica le produce, penuria de forţă de muncă a făcut imposibilă găsirea de personal pentru mânuirea echipamentelor cu laser şi a preselor. Cu majorarea salariilor celor mai buni sudori cu mai mult de 50%, la circa 9 euro pe oră, inginerul în vârstă de 40 de ani s-a alăturat unui trend care a ajutat la scumpiri aproape peste tot, de la locuinţe la alimente. Scumpirile, la rândul lor, au provocat cea mai rapidă majorare a dobânzilor din Europa.
„Nu puteam găsi nici măcar personal pentru curăţenie“, spune Vyprachticky, care asigură prin fabrica sa locuri de muncă pentru 55 de persoane. „Toţi încercam să găsim oameni să-i angajăm şi nu puteam decât să majorăm salariile.“
Cu probleme ca ale lui Vyprachticky s-au confruntat afaceri mari şi mici deopotrivă. Însă acum sunt semne că piaţa muncii, suprăîncălzită până la punctul de topire, se răceşte. Aceasta este o veste bună pentru angajatori şi un argument pentru banca centrală cu cea mai aspră politică monetară din Europa să întrerupă un ciclu de creşteri de dobânzi unic în UE.
Pe măsură ce salariile au crescut, a crescut şi pofta cehilor de a cheltui, ceea ce a împins inflaţia spre pragul de sus al ţintei de 1%-3% a băncii centrale. Instituţia a majorat costurile împrumuturilor de opt ori în ultimii doi ani, un ritm record, ultima creştere, din mai, venind când Banca Centrală Europeană şi-a amânat ieşirea din programul de stimulare a economiei zonei euro, iar Rezerva Federală americană a dat un pas înapoi în efortul de normalizare a politicii monetare. Unii membri ai boardului băncii centrale cehe încă văd presiunile inflaţioniste suficient de puternice pentru a majora şi mai mult dobânzile. Dobânda de politică monetară a băncii centrale este de 2%.
Cehia este o economie expusă la încetinirea de pe pieţele externe, însă deocamdată consumul din gospodării, cheltuielile guvernului şi investiţiile au înlocuit exporturile ca motor principal, ajutând PIB-ul de aproape 211 miliarde de euro să menţină un ritm de creştere superior celor din zona euro, principalul partener comercial al Cehiei.
Cererea externă mai slabă îşi pune amprenta pe industria manufacturieră. „Creşterea salariilor în acest segment a atins deja punctul de maxim şi începe să se domolească la niveluri care pot fi mai sustenabile pentru companii“, explică Tomas Holub, membru în boardul băncii centrale.
Inflaţia a accelerat la 3% în aprilie, cel mai puternic ritm din 2012, propulsată de scumpirea alimentelor, a combustibilului şi locuinţelor. Analiştii se aşteptau atunci ca preţurile să se mai domolească în lunii care urmează. Însă în mai inflaţia nu a slăbit ritmul decât până la 2,9%. Atunci au crescut puternic preţurile alimentelor şi alcoolului. Lună la lună, mâncarea s-a scumpit cu 2% în mai, iar în ritm anualizat cu 2,8%, potrivit datelor ING.
De circa un an guvernul ceh al lui Babis este angajat într-un efort de cheltuieli record, notează Reuters. Aceasta în condiţiile în care Cehia înregistra cândva unele dintre cele mai bune performanţe bugetare din UE. Pentru prima dată, guvernul prevede sfârşitul surplusurilor bugetare şi estimează un deficit de 40 de miliarde de coroane (1,6 miliarde de euro) pentru 2020. Angajatorii nu acceptă deficitul, spunând că acesta poate fi tolerat dacă banii ar fi folosiţi pentru educaţie şi inovaţie. De asemenea, angajatorii vor ca salariile profesorilor să crască mai rapid, cu 15%, faţă de un ritm de 10% propus de guvern, şi cer mai multe fonduri de la stat pentru infrastructură de transport. Lipsa banilor în acestă privinţă, spun ei, va împiedica ţara să-şi îndeplinească obiectivele de construire de autostrăzi până în 2030. Uniunile sindicale vor creşteri ale salariilor în sectorul public de 8%. Cehia are surplus din 2016.
La sfârşitul săptămânii trecute, circa 250.000 de persoane au ieşit pe străzi în Praga pentru a cere demisia lui Babis. Este cea mai mare demonstraţie de după căderea comunismului. Premierul este subiectul unei anchete de fraudă şi al uneia de conflict de interese. Babis neagă acuzaţiile. Cehia este prima economie din rândul celor foste comuniste care au primit statutul de economie matură.
