Special

Antreprenori români: „Veniţi să investiţi în Republica Moldova, sunt oportunităţi unice de creştere. Unul dintre cele mai mari avantaje este capitalul uman din IT care din păcate emigrează peste hotare”

Autor: Mădălina Panaete

16.07.2018, 00:07 2641

Republica Moldova prezintă opor­tunităţi bune de creştere pentru companiile care vor să inves­tească peste hotare, forţa de muncă ieftină fiind în continuare unul dintre principalele avantaje competitive ale ţării vecine - aceasta este una dintre con­cluziile conferinţei „Republica Moldova - Ro­mânia. Investiţii, comerţ, finanţare“, realizată de ZF cu sprijinul Băncii Transilvania şi al Victoriabank.

„Vă invit să investiţi în Republica Moldova, sunt oportunităţi de creştere. Când am intrat pe piaţă, am intrat şi cu tehnologia, cu sistemul IT. Însă domeniul medical a crescut mult în ultimii 5-10 ani“, a declarat în cadrul conferinţei Petru Chiţanu, director în cadrul lanţului de laboratoare medicale Clinica Sante. Reţeaua cu acţionariat românesc şi cu o istorie de peste două decenii a intrat în 2013 pe piaţa din Republica Moldova şi s-a extins în aproape toate zonele din această ţară.

Ideea este susţinută şi de Dan Nuţiu, administrator al producătorului de îngheţată Betty Ice şi preşedinte al Asociaţiei Investitorilor din România în Republica Moldova. El conduce o asociaţie cu 18 membri, cu afaceri totale de 4,5 miliarde de euro în România şi investiţii de peste 130 de milioane de euro în Republica Moldova.

„Moldova oferă nişte oportunităţi unice pe piaţa europeană. Republica Moldova are două salturi calitative în ultimii ani. Unul este sistemul bancar, unde încă aşteptăm să apară şi instrumentele de plată care să faciliteze tranzacţiile comerciale. Şi al doilea este sistemul vamal“, a spus managerul în cadrul evenimentului de la Chişinău la care au participat peste 230 de antreprenori, manageri, consultanţi sau bancheri.

Companii româneşti puternice precum Arabesque (bricolaj), Betty Ice (îngheţată), Ion Moş (condimente), Preţuri pentru Tine (retail de îmbrăcăminte), Teraplast (tâmplărie PVC) sunt doar câteva exemple de businessuri româneşti care s-au extins în Republica Moldova. În domeniul bancar, Banca Transil­vania, a doua cea mai mare bancă locală după active, a devenit în acest an acţionar al Victoriabank, prima bancă înfiinţată în Republica Moldova şi una dintre cele mai mari în funcţie de active.

„Şansa Republicii Moldova este să se uite şi la modelul altor ţări precum România sau Polonia astfel încât să evite greşelile făcute de aceste ţări şi să-şi accelereze succesul. Dar nu trebuie să se aştepte ca schimbările să se facă peste noapte“, spune Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania. De cealaltă parte, Bogdan Pleşuvescu, preşedintele Victoriabank, crede că este foarte important ca în Republica Moldova să crească micile întreprinderi, iar acest lucru se poate face atât prin măsuri fiscale, cât şi prin produse bancare.

„În acelaşi timp, este foarte important ca antreprenorii să înţeleagă că vor avea acces la tot mai multe produse bancare odată ce nivelul afacerii, guvernanţa corporativă se transparen­tizează. Este foarte important când analizăm fiecare companie să avem încredere că acele cifre care sunt prezentate băncii sunt corecte“, a explicat executivul român.  

Sergiu Chircă, CEO al retailerului online Elefant.ro, spune că, odată cu venirea unui nou jucător în sistemul financiar, se aşteaptă ca această tranzacţie să creeze un mare interes pentru această piaţă unde să vină şi jucători din zona de investiţii, de fonduri de private equity, pentru că antreprenorii au nevoie de astfel de servicii financiare.

„Având un profil mai mare de investitori în economie, creşte şansa antreprenorilor de a se dezvolta. Însă trebuie şi predictibilitate la nivel macro, dar şi micro.

Eu văd antreprenorii ca fiind motorul cel mai important de dezvoltare pentru Republica Moldova. Să vină la fondul nostru de investiţii, după care mergem împreună la bancă“, a mai spus el.

Pe de altă parte, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este cel mai mare investitor instituţional din Republica Moldova şi România, iar acum conducerea locală îşi doreşte mai multe investiţii.

„Până acum am investit în România peste 8 mi­liarde de euro şi în Moldova peste 1,2 mi­liarde de euro. În Moldova, BERD susţine astăzi investitori străini precum Draexlmaier, Gebauer and Griller sau Medpark. Vrem să vină şi mai mulţi investitori străini“, a spus Angela Sax, director în cadrul BERD.

Unul dintre sectoarele în care Moldova s-a dezvoltat puternic este cel IT, care, la fel ca şi România, exportă „creiere“.

„În Republica Moldova, unul dintre cele mai mari avantaje este capitalul uman din IT care din păcate emigrează peste hotare, inclusiv în România, care a devenit un centru de servicii pentru corporaţii mari. Este important ca în educaţie să se facă o schimbare în vederea instruirii specialiştilor pe nişte produse care pot fi aplicate şi utilizate în prima zi după facultate“, este de părere Eugen Moşanu, director comercial în cadrul integratorului Bass Systems.

 
 

Omer Tetik, CEO, Banca Transilvania

Susţinem foarte mult antreprenoriatul local. Cred că dacă vrem să atragem investitori străini, trebuie să avem predictibilitate, instituţiile statului să fie funcţionale şi să aibă continuitate. Dar trebuie mai întâi să avem şi o bază de antreprenori locali ca să avem şi investitori străini.

Noi vrem să avem o poveste de succes şi în Republica Moldova, după cum se întâmplă şi în România. Ne bucurăm să vedem că multe businessuri româneşti, care sunt şi clienţi ai noştri, sunt prezente şi în Republica Moldova. Avem planuri ambiţionase pentru Republica Moldova, dar asta implică şi un anumit grad de responsabilitate.

Vom aduce pe piaţa din Republica Moldova produse diferite şi vom avea o altfel de abordare. Deciziile se vor lua aici, iar Victoriabank va funcţiona exact ca o bancă locală. Avem o gamă largă de produse şi deja avem experienţă pe alte pieţe. Noi ne considerăm antreprenori, avem şi un apetit de risc mai mare decât băncile internaţionale.

Şansa Republicii Moldova este să se uite şi la modelul altor ţări, precum România sau Polonia astfel încât să evite greşelile făcute de aceste ţări şi să-şi accelereze succesul. Dar nu trebuie să se aştepte ca schimbările să se facă peste noapte.

 

Bogdan Pleşuvescu, CEO, Victoriabank

Investiţia în Republica Moldova este una pe termen lung, este o investiţie pe care vrem să o dezvoltăm. Noi ca banca vrem să devenim o platformă prin care să găsim interesele dumneavoastră, ale antreprenorilor, şi să le conectăm cu cele ale acţionarilor noştri astfel încât astfel încât să crească şi businessul companiilor, dar şi gradul de intermediere financiară din Republica Moldova.

La fel ca şi în Banca Transilvania, am crezut în micile întreprinderi, în mici antreprenori. Este foarte important să crească această pătură de mijloc din Republica Moldova şi să fie încurajată atât prin măsuri fiscale, dar şi prin produsele pe care băncile le pot adresa antreprenorilor. În acelaşi timp, este foarte important ca antreprenorii să înţeleagă că vor avea acces la tot mai multe produse bancare odată ce nivelul afacerii, guvernanţa corporativă, se transparentizează. Este foarte important când analizăm fiecare companie să avem încredere că acele cifre care sunt prezentate băncii sunt corecte. Nu este un grad de intermediere bancară mare în Republica Moldova, băncile nu caută activ după proiecte antreprneoriale, nu caută să plaseze banii în credite, dar cred că lucrurile se vor schimba. Nu ne uităm la trecut, încercăm să schimbăm lucrurile puţin câte puţin.

 

Daniel Ioniţă, ambasador, Ambasada României în Republica Moldova

Intrarea Băncii Transilvania pe piaţa din Republica Moldova a transmis un semnal pozitiv potenţialilor investitori din România.

Relaţia dintre România şi Republica Moldova este şi rămâne prioritatea noastră de prim rang. Relaţiile specială dintre cele două ţări se bazează pe comunitatea de limbă, istorie şi tradiţie. România este poate cel mai vocal avocat al susţinerii parcursului european al Republicii Moldova, ca modalitate sigură a implementării standardelor democratice şi de promovare a principiilor şi a valorilor noastre comune, valorile europene.

Susţinem întărirea, aprofundarea şi extinderea contactelor intermunane, iar Prutul ar fi trecut mai des şi cu mai multă încredere în viitor.

România este primul partener comercial al Republicii Moldova, devansând Rusia şi Ucraina. La finele anului trecut, comerţul bilateral s-a ridicat la 1,7 mld. dolari. Din această sumă, exporturile României s-au ridicat la 1 mld. dolari.

România deţine locul unu după numărul de societăţi înregistrate în Republica Moldova, respectiv 1.690 de societăţi, şi locul cinci după valoarea capitalului, adică circa 42 de milioane de dolari în mai anul acesta. Sunt convins că va creşte numărul de investiţii româneşti în Republica Moldova.

 

Angela Sax, director, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)

Intrarea Băncii Transilvania în acţionariatul Victoriabank este un pas mic, dar foarte important. Este pentru prima dată în ultimul deceniu când o bancă străină intră pe piaţa din Moldova. Sistemul bancar nu este roz, dar acest lucru se schimbă acum. S-a făcut un progres important.

Cum sistemul bancar din Republica Moldova este în curs de reabilitare, achiziţia celei de-a treia bănci locale era o oportunitate ce nu trebuia să fie ratată. Împreună cu Banca Transilvania am ajuns să deţinem circa 70% din acţiunile Victoriabank.

Suntem foarte încântaţi de rolul pe care l-am jucat în facilitarea intrării Băncii Transilvania în Republica Moldova, dar acesta este doar un moment din relaţia noastră cu Banca Transilvania, cu care suntem parteneri de aproape 17 ani.

BERD este cel mai mare investitor instituţional din Republica Moldova şi România. Până acum am investit în România peste 8 mld. euro şi în Moldova peste 1,2 mld. euro. În Moldova, BERD susţine astăzi investitori străini precum Draxlmaier, Gebauer and Griller sau Medpark. Vrem să vină şi mai mulţi investitori străini.

 

Sergiu Chircă, CEO, Elefant.ro

Intrarea Băncii Transilvania în Moldova înseamnă transfer de capital şi tehnologie, indispensabil pentru creşterea economiei. Eu aş vorbi şi de un transfer de credibilitate. Banca Transilvania este un bun exemplu de business în care deciziile se iau foarte repede. Deciziile se iau mult mai greu în alte bănci.

Odată cu venirea unui nou jucător în sistemul financiar, ne aşteptăm ca această tranzacţie să creeze un mare interes pentru această piaţă unde să vină şi jucători din zona de investiţii, de fonduri de private equity, pentru că antreprenorii au nevoie de astfel de servicii financiare.

Având un profil mai mare de investitori în economie, creşte şansa antreprenorilor de a se dezvolta. Însă trebuie şi predictibilitate la nivel macro, dar şi micro.

Eu văd antreprenorii motorul cel mai important de dezvoltare pentru Republica Moldova. Să vină la fondul nostru de investiţii, după aceea mergem împreună la bancă. 

 

Eugen Moşanu, director comercial, Bass Systems

Venirea unei bănci ca Banca Transilvania este un semn foarte bun, atât pentru ceilalţi operatori din sistemul bancar, cât şi pentru companiile locale din sectorul IT, care trebuie să facă faţă cerinţelor acestui tip de client şi soluţiilor de business pe care le utilizează. România pentru sectorul IT din Moldova este un fel de tutore. România, datorită dezvoltării mai rapide a sistemului IT, are un capital intelectual mult mai bogat decât cel din Republica Moldova. Deseori, Moldova nu face faţă unor proiecte mari cum sunt cele finanţate de BERD din lipsă de know-how. De multe ori, companiile româneşti vin cu propuneri de a se asocia pentru a face proiecte. Deja există un şir de proiecte implementate în Moldova care au fost posibile doar cu ajutorul companiilor IT din România. Este demn de notat că din România a venit acest trend de a educa specialiştii în interiorul companiei. În Republica Moldova, unul dintre cele mai mari avantaje este capitalul uman din IT care din păcate emigrează peste hotare, inclusiv în România, care a devenit un centru de servicii pentru corporaţii mari. Este important ca în educaţie să fie făcută o schimbare în vederea instruirii specialiştilor pe nişte produse care pot fi aplicate şi utilizate în prima zi după băncile facultăţii.

 

Valeriu Lazăr, CEO, Business Intelligent Services

Oamenii de afaceri din Republica Moldova au nevoie de exemple de businessuri de succes. Ei au trecut prin foarte multe provocări şi au nevoie să vadă că oameni ca şi ei au reuşit.

Trebuie să introducem tot mai mult ideea de antreprenoriat inovaţional. Problemele din Republica Moldova sunt cam aceleaşi pe care România le-a văzut şi le mai vede. Dar când vorbim de business, când vorbim de proiecte concrete, trebuie să înţelegem în ce context suntem, la ce etapă se află acum Republica Moldova. România este un exemplu pentru Republica Moldova şi mergem pe calea pe care voi aţi mers. Noi putem învăţa repede. Ne dorim să nu sărim peste etape, ci avem posibilitatea a de a face mai bine şi mai repede decât clasa de business din România. S-a vorbit deja de exodul oamenilor, atât în România, cât şi în Moldova. Şi nu vorbim doar de angajaţi. Din păcate, pleacă antreprenorii, pleacă resursa umană cea mai importantă. Antreprenorii mişcă lucrurile, ei fac angajări, ei nu dorm, ei riscă. Provocarea cea mai mare este că acel model de competitivitate pe care îl avem se erodează foarte repede. Trebuie să trecem de la modelul de competitiv bazat pe preţ, mai ales în cazul forţei de muncă, la reforme structurale, atât la nivel de stat, cât şi la nivel de întreprinderi. Nu putem fi competitivi dacă nu oferim salarii bune.

 

John Maxemchuk, COO, Purcari Wineries

Purcari Wineries este un grup cu patru crame şi o distilerie de coniac. Mulţi oameni nu ştiu că jumătate din vânzările grupului Purcari se înregistrează în România, iar doar 25% în Moldova. România este cea mai mare piaţă de desfacere pentru noi, iar vinurile noastre ajung în toată lumea. Ne-am listat în februarie la Bursa de Valori Bucureşti. Primul pas de listare a fost greu, sunt multe regulamente pentru companii publice. În primele trei luni,  jumătate din e-mailuri au fost schimbate cu avocaţii.

Totul este despre transparenţă şi comunicare cu piaţa. O companie listată trebuie să fie sigură că toată piaţa şi toţi investitorii să aibă aceleaşi informaţii. Primele câteva luni au fost foarte grele.

Viziunea noastră este de a deveni cea mai mare companie de vinuri în Europa Centrală şi de Est, o piaţă de 3 miliarde de euro. Şi apoi vrem să devenim o companie internaţională. Multă lume din vestul Europei şi din SUA vorbeşte despre vinul nostru.

 

Dan Nuţiu, administrator Betty Ice / Asociaţia Investitorilor din România

Asociaţia pe care o reprezint a luat naştere în ianuarie 2018. În asociaţie sunt 18 membri, cu afaceri totale de 4,5 miliarde de euro în România şi investiţii de peste 130 de milioane de euro în Republica Moldova.

Ne dorim să contribuim la creşterea investiţiilor din România, credem că putem deveni garantul că se poate investi în Moldova.

Este momentul să înţelegem două aspecte. Primul este faptul că antreprenoriatul trebuie să trăiască în prezent, iar planurile de viitor trebuie concentrate pe existenţa din prezent.  Al doilea este faptul că împreună avem mult mai multe şanse decât separat. Împreună putem să ne consolidăm.

Putem da exemplul Poloniei, unde s-a conştientizat faptul că mamuţii nu trebuie ţinuţi de către stat şi au fost privatizaţi. Şi au înţeles că IMM-urile trebuie să fie  consolidate, ceea ce îi face competivi pe piata europeană.

Moldova oferă nişte oportunităţi unice pe piaţa europeană.

Republica Moldova are două salturi calitative în ultimii ani. Unul este sistemul bancar, unde încă aşteptăm să apară şi instrumentele de plată care să faciliteze tranzacţiile comerciale. Şi al doilea este sistemul vamal.

 

Roman Ştirbu, director general, Simpals

Avem cel mai mare site de anunţuri din Republica Moldova (platforma 999.md), cu 2 milioane de vizitatori. Am lansat marketplace-ul, am gândit că este un produs foarte bun pentru piaţă. Însă aici ne-am întâlnit cu probleme legate de partea de IT a companiilor care lucrează cu noi. Sunt multe reţele cu multe magazine fizice, dar din punct de vedere IT,

site-urile acestor reţele nu sunt pregătite. De exemplu, sunt directori de companii care nu au nici calculator pe birou. De regulă, când vin afacerile din România în Republica Moldova spun: noi venim să vă învăţăm pe voi. În domeniul IT, stă puţin altfel acum situaţia. Este foarte greu să treci de birocraţie ca şi companie IT. La nivel de automatizare a proceselor, Estonia este un exemplu de rapiditate. Totul este online, nu trebuie să te duci la ghişee, nu trebuie să stai la rând. Exemple de afaceri moldoveneşti de succes sunt Elefant, reţeaua de cafenele Tucano. Dar şi în stafful Afterhills şi Neversea sunt moldoveni. Pentru sectorul IT sunt multe regiuni care nu sunt explorate. În România s-a început de la Cluj, Bucureşti, iar acum toţi migrează către Iaşi. În Moldova se întâmplă aceeaşi situaţie. În Chişinău se întâmplă totul, în nord, sud sau Tiraspol sunt zone neexploate. O să intrăm şi noi cu companiile IT să dezvoltăm în aceste regiuni.

 

Petru Chiţanu, director, ICS Clinica Sante

În România, Clinica Sante este prezentă de 25 de ani, avem laboratoare în toată ţara. În Republica Moldova am intrat în ianuarie 2013. Geografic, suntem nu doar în Chişinău, ci şi în alte raioane. După estimările noastre, avem o cotă de piaţă de 10-15%. De un an am intrat şi pe partea de consultaţii. Pentru noi sistemul din România este de referinţă, atât din punctul de vedere al sistemelor, transparenţei, cât şi datorită faptului că sistemul privat are acces la banii publici. Vă invit să investiţi în Republica Moldova, sunt oportunităţi. Când am intrat pe piaţă, am intrat şi cu tehnologia, infrastructura de IT. Domeniul medical a crescut mult în ultimii 5-10 ani. Provocări sunt multe, sunt probleme pe care trebuie să le rezolvi în interesul  pacientului. Trebuie să munceşti mult şi după ai şi rezultate, recunoştinţa. Trebuie să cunoşti domeniul. În zona medicală, tehnologia se dezvoltă cu o viteză foarte mare. În 10 ani laboratorul clasic va muri. Zona medicală merge mână în mână cu IT-ul, trebuie să ţii pasul cu tehnologia. Dacă nu oferi soluţii pacientului, rămâi în urmă. Soluţia pentru lipsa forţei de muncă ar fi aducerea de muncitori străini. De exemplu, în Republica Moldova vin medici ucraineni. Am început să fim atractivi.

 

madalina.panaete@zf.ro

AFACERI DE LA ZERO