• Leu / EUR4.7607
  • Leu / GBP5.5053
  • Leu / USD4.2327
Special

Cea mai mare ghilotină care stă deasupra României: de la 31 decembrie 2012 pierde tot ce atrage mai puţin de 6 miliarde de euro de la UE

Autor: Sorin Pâslaru

11 oct 2011 2488

Responsabilul pentru România al Directora­tului General pentru Politici Regionale din cadrul Comisiei Europene, Anton Schrag, a avertizat autorităţile române că din decembrie 2012 curge data limită dincolo de care banii netraşi de la Uniunea Europeană nu vor mai putea fi folosiţi.

"Până acum s-a discutat teoretic despre faptul că puteţi pierde bani de la UE. După 31 decembrie 2012 banii sunt cu adevăraţi pierduţi, pentru că sumele alocate pentru perioada iniţială a programării bugetare şi necheltuite vor fi anulate", a spus Schrag, prezent la o conferinţă a Platformei Europene de Dezvoltare la sfârşitul săptămânii trecute la Bacău.

Aceasta înseamnă că România ar trebui să atragă până în decembrie 2012 6 miliarde de euro de la UE în sensul de plăţi efectuate (claim money - engl.). În acest moment, plăţile făcute de Comisia Europeană către autorităţile de managament româneşti, aşa-numitele AM-uri, sunt de circa 700 milioane de euro.

Potrivit mecanismelor folosite cu toate statele europene, regula N plus 2 spune că banii pot fi folosiţi până în anul al treilea de la punerea la dispoziţie.

Un document al Agenţiei Regionale ADR Centru detaliază regula.

"Regula presupune ca banii Comisiei să nu stea nelimitat la dispoziţia statului membru pe un termen nedeterminat, ci există o alocare anuală. De exemplu, să presupunem că pentru 2007 sunt 100 de unităţi alocate pe un anumit program, 110 unităţi în 2008, 120 de unităţi în 2009. Cele 100 de unităţi pentru 2007 pot fi cheltuite până la sfârşitul anului N plus 3, adică până în decembrie 2010".

Dragoş Pâslaru, consultant în fonduri europene la GEA Consultants, spune însă că alocarea pentru primii ani este mai redusă pentru că nu au fost constituite la timp autorităţile de management şi organismele de intermediere.

Ca urmare, sumele alocate pentru 2007 şi 2008 sunt luate în considerare pentru 2009. De aici rezultă că 31 decembrie 2012, adică trei ani după 2009, este data limită pentru 6 miliarde de euro plăţi care ar trebui făcute de Comisia Europeană, sumă alocată pentru primii ani din exerciţiul bugetar 2007-2013 care prevede fonduri structurale de 20 miliarde de euro pentru România.

Astfel, dacă România va reuşi să atragă de la acest moment până în decembrie 2012 diferenţa de 5,3 miliarde de euro, atunci nu va pierde niciun ban de la 1 ianuarie 2012. Orice euro mai puţin decât 6 miliarde de euro plătite până la acea dată reprezintă bani pierduţi.

Dacă, spre exemplu, vom avea plăţi făcute de 4 miliarde de euro, ceea ce ar fi foarte mult având în vedere ritmul de atragere a fondurilor de până acum, atunci vor fi pierdute 2 miliarde de euro.

Cu alte cuvinte, cele şapte programe sectoriale ar trebui să atragă în total, în fiecare din cele 14 luni şi deci 58 de săptămâni rămase, câte 400 de milioane de euro pe lună şi 90 milioane de euro pe săptămână ca să nu pierdem bani.

Situaţia este cu atât mai dificilă cu cât din iulie 2011 UE nu mai face niciun fel de plăţi către programele europene din România, după ce a descoperit fraude la alocare în cadrul Axei Sectoriale Dezvoltare Regională din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

"Pe 17 octombrie România trebuie să informeze Comisia Europeană despre măsurile luate pentru îmbunătăţirea sistemului de control şi plăţi pentru fondurile UE", a spus Anton Schrag.

La controlul efectuat, CE a găsit practici neconforme şi iregularităţi pe Axa Dezvoltare Regională şi a decis îngheţarea plăţilor până la remediere, iar România a decis să nu mai trimită facturi la UE nici pe celelalte axe.

Dar cine este responsabil dacă au fost fraude la nivelul autorităţilor locale care au făcut plăţi nejus­tificate unor companii pentru lucrări de infrastruc­tură, autoritatea, deci ministerul, sau cine a încre­dinţat lucrările?

"Autoritatea locală nu este responsabilă pentru fiecare proiect, ci este o problemă de sistem care trebuie să permită controlul, deci responsabil este cine supraveghează procesul de alocare. Dacă cineva minte, trebuie să cauţi căi prin care să-l prinzi", a spus Schrag.

În acest moment, auditorul Comisiei Europene şi cel al României controlează şi vor propune o remediere a sistemului de atribuire a fondurilor europene pentru a nu mai fi posibile iregularităţi.

În paralel însă, Comisia Europeană a comandat direct un raport la firma de consultanţă Deloitte asupra sistemului de achiziţii publice pe baza căruia Comisia îşi va construi un punct de vedere asupra felului cum funcţionează achiziţiile publice şi alocarea de fonduri europene în România. "Studiul este comandat pentru a înţelege mai bine situaţia", a explicat Anton Schrag, care are sub coordonare toate axele de finanţare cu fonduri UE, mai puţin fondurile pentru resurse umane şi cele pentru asistenţă tehnică.

UE este foarte îngrijorată cu privire la situaţia României, având în vedere că stă cel mai prost, cu doar 4% sume plătite de la UE din cele 20 de miliarde de euro acordate în fonduri structurale. Bulgaria are o rată de absorbţie de 10%, Polonia de 25% iar Lituania chiar de 50% la jumătatea exerciţiului bugetar european.

Cea mai mare problemă identificată de experţii europeni la fondurile europene este lipsa de performanţă a managerilor. "Mai bine aveţi angajaţi mai puţini şi mai bine plătiţi", spune Schrag.

Halina Golebicka, şeful secţiei comerciale a Ambasadei Poloniei la Bucureşti, a spus: "Cel mai important este să vă pregătiţi oamenii implicaţi în atragerea de fonduri europene", a spus ea.

Reprezentanta Bulgariei la conferinţă, Vera Markova, expert la direcţia de monitorizare a fondurilor UE din cadrul guvernului bulgar, a spus că înfiinţarea Ministerului Fondurilor Europene în Bulgaria, în mai 2010, a dus la impulsionarea atragerii de fonduri cu 50%.

"Rata de contractare şi cea de absorbţie au crescut cu 50% într-un an. Primele trei sectoare la absorbţie sunt în Bulgaria transporturile, apoi dezvoltarea regională şi resursele umane", a spus Markova.

Cea mai proastă absorbţie de fonduri este la Mediu şi Transport (infrastructură). Fiecare din aceste programe are circa 4,5 miliarde de euro alocate de la UE, iar gradul de absorbţie este de 2,9% respectiv 3,1%, adică au fost cheltuite circa 140 milioane de euro la fiecare.

Aceasta se întâmplă cu toate că cei care ar trebui să aprobe proiectele şi cei care ar trebui să le depună sunt din acelaşi minister, Mediu sau Transporturi.

"Este de neînţeles cum de oameni din acelaşi minister nu se înţeleg pentru a scrie un proiect conform normelor. 85% din fondurile europene trebuie luate de autorităţile publice, deci sunt oameni în aceeaşi barcă cei care trebuie să depună proiectul şi cei care trebuie să-l aprobe. Până la urmă soluţia va fi ca furnizorii de asistenţă tehnică să scrie proiectele celor care ar trebui să le depună", a spus Dragoş Pâslaru, consultant GEA Consultants.

Platforma Europeană de Dezvoltare este o organizaţie neguvernamentală fondată de fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu şi de un om de afaceri român care a deţinut o firme de consultanţă la Bruxelles, Nela Păvăloiu. Din Platformă fac parte oameni de afaceri, companii, profesori şi oficiali, obiectivul său fiind de a sprijini companiile şi autorităţile româneşti pentru atragerea de fonduri europene şi pentru a deveni cunoscute la Bruxelles.

Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe, a spus că miza este ca atragerea fondurilor UE să contribuie la regenerarea industrială a României. "Vedem ce dezbatere există în acest moment în ţări ca marea Britanie care şi-a pierdut nucleul industrial. Doar ţările care şi-au menţinut industria fac faţă crizei. Fondurile europene te pot ajuta în ceea ce priveşte infrastructura, dar este insuficient. Adevarata miză este regenerarea industrială",a spus dăianu.

Primarul Bacăului, Romeo Stavarache, a spus că oraşul Bacău a accesat până în prezent 300 milioane de euro dintr-un program de 800 milioane de euro depus la Bruxelles în 2005. "Vrem să tragem toţi banii până în 2014. Am cheltuit 50 milioane de euro cu cofinanţarea programelor europene. Pentru apă şi canalizare avem un pgram de 54 mil. euro, iar pentru managementul deşeurilor şi o groapă de gunori ecologică 22 mil. euro", a spus primarul.

Valerian Vreme, ministrul comunicaţiilor, a spus că ministerul pe care îl conduce mai are un singur apel de proiecte de făcut pentru fonduri europene, iar la ultimul apel - proiecte pentru dezvoltarea societăţuii informaţionale integrate, în valoare de 65 milioane de euro, fuseseră primite până vineri la ora 12,00 580 de proiecte.

"Sunt site-uri de comerţ electronic cu care vom încuraja crearea de supermarketuri româneşti în spaţiul virtual care să concureze cu firmele străine. Vor fi arma noastră împotriva reţelelor străine de hyper şi supermarketuri", a spus ministrul.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7607
Diferență: -0,0252
Ieri: 4.7619
Azi: 4.2327
Diferență: 0,0118
Ieri: 4.2322
Azi: 5.5053
Diferență: -0,0309
Ieri: 5.5070
Azi: 4.1761
Diferență: -0,2127
Ieri: 4.1850