"Am început analizele pe contracte cu toţi cei 17 directori din Hidroelectrica. Facem o analiză judicioasă pe fiecare contract în parte şi este loc de umblat suficient. Nu forţa de muncă este problema la Hidroelectrica, ci contractele directe şi cheltuielile de exploatare foarte mari care au o pondere de peste 90% în totalul veniturilor. De aici vine profitul foarte mic al companiei", spune Remus Borza, avocatul care controlează compania Euro Insol, desemnată săptămâna trecută în poziţia de administrator judiciar al Hidroelectrica.
Unde se duc banii?
Datele din raportul administratorilor pe 2011 care analizează activitatea Hidroelectrica arată că la venituri de exploatare de puţin peste 3 miliarde de lei, producătorul de energie a înregistrat cheltuieli de exploatare de 2,88 miliarde de lei, ponderea lor fiind astfel mai mare de 90%.
Hidroelectrica a avut anul trecut cheltuieli majore cu investiţiile, de circa 1,5 miliarde de lei (353 de milioane de euro), cea mai mare parte a banilor fiind îndreptată spre retehnologizări şi modernizări.
"Este prematur să mă pronunţ dacă aceste contracte cu terţii sunt sau nu făcute la un preţ supraevaluat. Ceea ce trebuie să înţelegem este că ele sunt contracte vitale pentru o companie ale cărei active datează şi din anii '50. Ele implică nişte costuri foarte mari. Pe de altă parte, numai 49% din potenţialul hidroenergetic este amenajat la ora actuală, aşa că este şi mult loc de creştere prin investiţii noi pentru Hidroelectrica", a mai precizat Borza.
Pică primul contract direct?
O altă parte prin care Hidroelectrica pierde fonduri substanţiale sunt contractele negociate direct pentru vânzarea energiei. Astfel, bilanţul profiturilor pierdute de Hidroelectrica, cel mai valoros activ al statului român, creşte an de an, în 2011 profituri potenţiale de circa 90 mil. euro ocolind compania din cauza contractelor negociate bilateral cu anumiţi intermediari, înţelegeri pe care s-a dus aproape 85% din energia produsă de firmă la preţuri mai mici faţă de cele din piaţă. Restul a fost vândută sub costuri către populaţie, aşa că la final de an 2011 cel mai mare producător de energie din România a rămas în conturi cu un profit infim de 1,4 milioane de euro. În total, calculele făcute de ZF pornind de la informaţiile disponibile arată că în cei zece ani în care Hidroelectrica şi-a vândut energia pe contracte directe către firme precum Energy Holding, conturile companiei au fost ocolite de profituri potenţiale de peste 1,5 miliarde de euro. Potrivit celor mai recente informaţii disponibile furnizate de Hidroelectrica în acest moment, zece companii au contracte directe: Alro, Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, AlpiqRomEnergie, EFT Ag, Euro PEC, EFT România.
"În legătură cu aceste contracte bilaterale urmează să avem cât de curând o problemă cu o companie din cele zece care iau energia. După ce că ia şi energie ieftină, nici măcar nu o plăteşte, aşa că unul dintre ei a acumulat de la începutul anului datorii de 37 de milioane de lei (circa 8,3 milioane de euro). Este foarte posibil ca marţi să-i suspendăm contractul. Noi am încercat să luăm legătura cu această firmă, este vorba despre Euro PEC, dar de fiecare dată am fost confruntaţi cu o amânare din partea proprietarilor companiei. Este impardonabil să se întâmple aşa ceva, iar noi vom fi fără milă. Vrem să menţinem contractele, dar le vom menţine numai pe acelea care sunt încheiate în condiţii de eficienţă, transparenţă şi legalitate", a mai precizat Borza.
Vizita la BNR
Deşi administratorul judiciar este convins de succesul insolvenţei Hidroelectrica şi de faptul că reorganizarea acestei societăţi va fi un exemplu şi pentru alte companii de stat, bancherii trec prin mari emoţii în contextul în care mulţi dintre ei au pompat zeci de milioane de euro în companie fără a se gândi un moment la acest scenariu.
Datele din raportul administratorilor din 2011 arată că Hidroelectrica avea la finalul anului trecut datorii de 2,5 miliarde de lei către instituţiile bancare, un miliard de lei fiind credite pe termen scurt, iar restul sumei fiind reprezentată de împrumuturi pe termen lung. BRD, RBS, Banca Transilvania, Citibank Europa, Alpha Bank, BCR sau ING sunt doar câteva dintre băncile care au bani de luat de la Hidroelectrica.
"Noi am avut discuţii cu toate băncile. Vorbim de o companie care are active de aproape 5 miliarde de euro, cu un rulaj anual de peste 700 de milioane de euro şi care are o expunere la bănci de 500 de milioane de euro. Care-i motivul de îngrijorare? M-au surprins şi regret unele declaraţii din domeniul bancar. Am vorbit cu BCR, Citi, BRD şi toate au avut o atitudine constructivă. Au înţeles raţiunile care stau la baza acestui demers şi ne susţin", a mai spus Borza.
Pe de altă parte, surse din piaţă spun că în cursul zilei de azi ar urma să aibă loc la sediul BNR consultări cu toţi bancherii pe tema insolvenţei Hidroelectrica.
Provizioanele, o problemă falsă
Una dintre problemele legate de creditele Hidroelectrica este aceea că instituţiile bancare care au împrumutat compania ar putea fi nevoite să constituie provizioane, măsură care ar lăsa mai puţini bani disponibili pentru economie.
Borza spune însă că această problemă este una falsă.
"Nu-şi previzionează oricum toată suma. Vorbim de un nivel de 10-15%. Este posibil să obţinem garanţii de stat pentru anumite credite. Băncile trebuie să ne fie parteneri", a conchis Borza.
Una dintre cele mai dure reacţii transmise din mediul bancar după insolvenţa Hidroelectrica a venit de la Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, care a spus că intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica este mai îngrijorătoare pentru România decât rezultatul alegerilor din Grecia din cauza riscului reputaţional al statului.
Tot Bogza a spus că nu se răspunde "la un şmen cu un şmen".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
