Investiţiile străine directe (ISD), fluxurile de bani care ar fi trebuit să stimuleze creşterea economică, s-au prăbuşit în ultimii ani. Iar dacă tendinţa descendentă continuă, anul 2013 ar putea marca minimul ultimilor 11 ani pentru ISD.
Cei mai mulţi analişti au caracterizat evoluţia investiţiilor străine ca fiind „dezamăgitoare“ şi „îngrijorătoare“.
Investiţiile străine directe au continuat să scadă în 2013 faţă de anul trecut, declinul după primele şapte luni accentuându-se la aproape 30% comparativ cu perioada ianuarie-iulie 2012, până la 946 mil. euro.
La jumătatea anului, investiţiile străine directe înregistrau o scădere de 20% faţă de primul semestru de anul trecut.
Economia a crescut în prima jumătate a anului cu 1,8% comparativ cu semestrul I din 2012. Însă, în ciuda menţinerii economiei în teritoriul pozitiv, România nu a devenit mai atractivă în ochii investitorilor.
Volumul ISD-urilor reflectă atractivitatea mediului de afaceri autohton, dar şi percepţia investitorilor străini, iar evoluţia economiei este unul dintre indicatorii analizaţi. Anul trecut, când economia a crescut cu 0,7%, investiţiile străine au totalizat doar 1,6 mld. euro, atingând minimul ultimului deceniu. De vină au fost criza din Europa, dar şi tensiunile politice interne şi modul în care a fost tratată criza de către decidenţii de politici monetare şi fiscale, după cum au spus analiştii.
Pentru 2013 analiştii şi-au îmbunătăţit estimările privind creşterea economică spre 2,5 - 3%, având în vedere anul agricol foarte bun şi menţinerea cererii externe bune pentru produsele româneşti. Însă, deşi ritmul de creştere a PIB va accelera faţă de 2012, investiţiile străine vor fi cel mai probabil sub nivelul de anul trecut.
Cei mai mulţi analiştii estimează că nivelul ISD se va reduce în 2013 pentru al cincilea an consecutiv, şi va fi sub nivelul din 2012, evoluţie care arată că investitorii străini încă nu au încredere în economia naţională. În aceste condiţii analiştii cred că există perspective ca investiţiile străine să rămână la niveluri scăzute pentru o perioadă extinsă de timp.
După anul de graţie 2008, când investiţiile străine au atins un maxim de 9,5 mld. euro, au urmat patru ani de căderi continue. Deşi economia a revenit pe creştere în 2011, după doi ani de recesiune, investitorii străini nu s-au grăbit să vină în România.
Investiţiile străine au fost lăsate de izbelişte, apropiindu-se în ultimii ani de nivelurile de la începutul anilor 2000, atunci când România era departe de Uniunea Europeană.
Pe lângă plecarea Nokia şi a Tnuva, pe lista veştilor rele mai pot fi amintite mutarea centrului de servicii ING de la Cluj în Ungaria, relocarea fabricilor Coca-Cola din Iaşi în Moldova sau ale Nestlé şi Kraft în Bulgaria. La deciziile de plecare a nerezidenţilor se adaugă şi eşecul atragerii mai multor investitori străini.
Volumul mic al investiţiilor străine arată că infrastructura deficitară, birocraţia, corupţia şi tergiversarea eficientizării şi restructurării sectorului public şi-au spus cuvântul, după cum au susţinut analiştii. Dar înrăutăţirea activităţii investiţionale în România este corelată şi cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional.
Analiştii au arătat că pentru perioada următoare sunt foarte importante creşterea atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţiile străine directe şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, având în vedere dependenţa economiei de capitalul extern. România este dependentă de capitalurile străine pentru finanţarea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent, dar şi pentru rostogolirea datoriei externe.
La valul precedent de investitori străini, înainte de criză, elementele principale de atracţie au fost cota unică şi procesul de convergenţă la UE. Iar printre atuuri figurau piaţa de desfacere mare şi forţa de muncă ieftină.
România rămâne în continuare atractivă pentru investitorii care caută forţă de muncă ieftină, însă pentru următorii ani se impune creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor româneşti pentru a face faţă concurenţei internaţionale.
Ce spun analiştii despre evoluţia Investiţiilor Străine Directe
Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank
Investiţiile străine directe au avut o dinamică „dezamagitoare“ în primele şapte luni ale anului, acestea scăzând cu 29% an-la-an. Mai mult, creditele intragrup reprezinta 68% din aceste investiţii. Această evoluţie arată că investitorii străini încă nu au încredere în economia naţională şi există perspective ca investiţiile străine să rămână la niveluri scăzute pentru o perioadă extinsă de timp. Anticipăm investiţiile străine în cuantum de 0,8% din PIB în 2013, respectiv 1% din PIB în 2014.
Eugen Sinca, analist-şef la BCR
Este posibil ca investiţiile străine directe să scadă sub 1,5 miliarde de euro în acest an pe fondul recesiunii zonei euro, sursa a peste 80% din investiţiile străine directe care vin în România. Trebuie remarcat, pe de altă parte, avansul semnificativ al investiţiilor de portofoliu din primele şapte luni ale anului, ce ar putea continua şi în lunile următoare. Deşi investiţiile de portofoliu sunt mai volatile decât investiţiile străine directe, ele sunt asociate cu prezenţa constantă a României pe pieţele internaţionale de capital, iar în viitor cu procesul de privatizare a unor companii de stat din energie pe Bursa de Valori. Creşterea finanţărilor corporative prin emiterea de obligaţiuni, o alternativă la finanţarea prin bănci, poate susţine investiţiile de portofoliu în viitor.
Florentina Cozmâncă, senior economist RBS Bank
Estimăm că nivelul ISD se va reduce pentru al cincilea an consecutiv, la 1,5mld. euro, unul din principalele motive fiind creşterea aversiunii globale la risc ceea ce duce în anumite cazuri la retragerea unor plasamente din ţările emergente către ţările dezvoltate.
Îmbunătăţirea ISD ar putea fi susţinută de prezenţa mai multor factori: coerenţa şi predictibilitatea cadrului legislativ, îmbunătăţirea infrastructurii, creşterea absorbţiei fondurilor europene ce ar atrage şi alte investiţii, promovarea imaginii României în afară.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
