Special

Deloitte M&A 2024. 2023 a fost un an de consolidare a poziţiei României în regiune în piaţa de fuziuni şi achiziţii

Autor: Răzvan Botea

13.02.2024, 00:07 453

România ocupă locul al doilea în regiune ca număr de tranzacţii, după Polonia şi înainte de ţări precum Cehia, Slovacia sau Ungaria 2024 a început bine pentru piaţa de fuziuni şi achiziţii din România, cu anunţul oficial despre preluarea OTP Bank de către Banca Transilvania 130 de tranzacţii de peste 5 mil. euro au avut loc în piaţa românească în 2023, cu o valoare totală de 6,5-7,2 mld. euro, este estimarea specialiştilor de la Deloitte România.

România şi-a consolidat poziţia de secund în piaţa de fuziuni şi achiziţii din Europa Centrală şi de Est în 2023, ca număr de tranzacţii, după Polonia. Au avut loc 130 de tranzacţii de peste 5 mil. de euro, din monitorizarea Deloitte România, iar valoarea totală a tranzacţiilor a depăşit 6,5 mld. euro, a fost una dintre concluziile conferinţei anuale pe tema pieţei de fuziuni şi achiziţii a Deloitte România, unde Ziarul Financiar a fost partener media.

„România este pe un onorabil loc doi în regiune, după Polonia, în ceea ce priveşte numărul de tranzacţii. România este pe locul doi încă din 2022 şi a continuat să îşi menţină poziţia şi în 2023. Noi ca şi ţară urmăm exemplul Poloniei în zona de M&A“, a spus Radu Dumitrescu, partener coordonator consultanţă financiară, Deloitte România.

Cu toate acestea, este nevoie să mai crească numărul de tranzacţii între jucătorii locali, au mai conculuzionat speakerii conferinţei. Spre exemplu, în celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE), ponderea jucătorilor locali în tranzacţii este de peste 50%, iar în România este de 37%.

„Ce ne spune acest lucru? Faptul că, probabil, investitorii români nu sunt foarte interesaţi să se extindă pe plan local prin fuziuni şi achiziţii şi mai degrabă sunt focusaţi pe o creştere organică, a cotei de piaţă prin acţiuni proprii de marketare şi prezentare“, a mai spus Radu Dumitrescu.

Deloitte, cu sprijinul media al Ziarului Financiar, a adus la masa discuţiilor jucători importanţi din piaţa de fuziuni şi achiziţii din 2023, cum ar fi Alina Popa, CFO al OMV Petrom, care a spus că are un buget de 300 mil. euro pentru fuziuni şi achiziţii în 2024. De asemenea, Aleksandar Dragicevic, principal la MidEuropa, fondul de investiţii care face exit din businessul Profi, a participat la dezbatere şi a vorbit despre tranzacţia în sine, cât şi despre mediul de investiţii din România.

Avocaţii de la Reff & Asociaţii l Deloitte Legal au adus perspectiva juridică în ceea ce priveşte procedurile şi experienţele din zona de M&A.

„Esenţialul în materie de riscuri, atunci când ele există, dacă nu le pot înlătura, este să pot să demonstrez că le înţeleg şi că sunt gestionabile în anumiţi parametri. O pregătire înainte de tranzacţie şi fiscal şi juridic permite cele două dimensiuni: remediere unde se poate, iar unde nu se poate, explicare atât a riscului şi cuantificarea corectă a lui, cât şi a modului în care e gestionat“, a spus Andrei Burz-Pînzaru, partener la Reff & Asociaţii l Deloitte Legal.

 

Radu Dumitrescu, partener coordonator consultanţă financiară, Deloitte România

România este pe un onorabil loc doi în regiune, după Polonia, în ceea ce priveşte numărul de tranzacţii. România este pe locul doi încă din 2022 şi a continuat să îşi menţină poziţia şi în 2023. Noi ca ţară urmăm exemplul Poloniei în zona de M&A.

România a fost mai rezilientă în 2023 în ceea ce priveşte piaţa M&A faţă de ţările din regiune.

Este demn de remarcat faptul că dacă în celelalte ţări analizate procentul de investitori locali este de peste 50% din volumul tranzacţiilor, în România procentul aferent anului 2023 este semnificativ mai mic, de 37%. Ce ne spune acest lucru? Faptul că, probabil, investitorii români nu sunt foarte interesaţi să se extindă pe plan local prin fuziuni şi achiziţii şi mai degrabă sunt focusaţi pe o creştere organică, a cotei de piaţă prin acţiuni proprii de marketare şi prezentare.

Ţările din spaţiul Uniunii Europene sunt investitori importanţi în ţările din Europa Centrală şi de Est.

Au avut loc 130 de tranzacţii contabilizate de către noi (de peste 5 mil. euro - n. red.), ceea ce înseamnă o scădere în volum faţă de 2022. 6,5-7,2 mld. euro a fost valoarea pieţei din 2023, similară cu cea din 2022. Aceasta este o estimare care reprezintă atât valorile comunicate (4,9 mld. euro), cât şi cele cu valori necomunicate.

Se mai poate remarca faptul că circa o treime din tranzacţii ca volum au avut valoare comunicată.

Vorbim despre un 2023 similar ca valoare cu 2022, dar cu un număr de tranzacţii cu 10% mai mic decât în anul anterior.

Investitorii locali sunt minoritari comparativ cu investitorii străini, ceea ce se traduce probabil printr-o lipsă de apetit şi de curaj a localilor şi un interes mai mare al celor din afara ţării să investească la noi.

 

Andrei Burz-P]nzaru, partener Reff & Asociaţii l Deloitte Legal

Î n multe situaţii, vânzătorul nu vinde integral, drept urmare există un afterlife după deal în care avem vânzătorul şi cumpărătorul coabitând.

Sigur, putem avea vânzători activi care iniţiază ei un proces de vânzare. Sau în unele situaţii probabil că fondurile abordează direct un anumit seller. Avem de reconciliat perspective diferite. Antreprenorul care a construit businessul ştie inside out, are propria perspectivă despre valuation, despre viitorul firmei respective. Şi de partea cealaltă avem fondul de investiţii sau putem avea un alt jucător din industrie.

Dacă nu avem o potrivire între aşteptările de preţ şi de valuation, de o parte şi de alta nu prea se poate face un deal. Dar pe lângă acest aspect, sunt o serie întreagă de elemente de avut în vedere de un antreprenor când se pregătesc nevoile de equity: când se apucă de procesul de vânzare, eventuale activităţi de făcut înainte pentru a se pregăti, a-şi pregăti firma, a se pregăti pe el, structura acţionariatului.  Avem discuţii legate de angajaţi-cheie.

Esenţialul în materie de riscuri, atunci când ele există, dacă nu le pot înlătura, este să pot să demonstrez că le înţeleg şi că sunt gestionabile în anumiţi parametri. O pregătire înainte de tranzacţie şi fiscal şi juridic permite cele două dimensiuni: remediere unde se poate, iar unde nu se poate, explicare atât a riscului şi cuantificarea corectă a lui, cât şi a modului în care e gestionat.

 

Alina Popa, CFO, OMV Petrom

Într-adevăr, noi, la OMV Petrom, am avut un an foarte intens în ceea ce priveşte achiziţiile, aceasta fiind una dintre modalităţile prin care am progresat. În ultima săptămână din decembrie, de fapt, am finalizat semnarea unui acord cu Renovatio Infrastructure pentru a achiziţiona o participaţie de 50% în Electrocentrale Borzeşti.

Proiectele vor fi dezvoltate, construite şi operate în parteneriat 50%- 50% cu Renovatio Infrastructure.

În anul 2024 OMV Petrom o să intre în cea mai intensă perioadă de investiţii din istoria companiei noastre şi practic avem o valoare totală planificată a investiţiilor OMV Petrom de 8 miliarde de lei, din care 1,5 miliarde de lei este o sumă estimată pentru tranzacţiile de achiziţii, atât pentru finalizarea tranzacţiilor în derulare, cât şi pentru alte oportunităţi pe care le vom identifica anul acesta.

 

Georgiana Singurel, partener Reff & Asociaţii l Deloitte Legal

Într-adevăr, piaţa din România în 2023 a fost o piaţă stabilă, mai stabilă decât alte pieţe din regiune şi, prin urmare, am văzut un număr ridicat de tranzacţii, tranzacţii foarte mari, un număr ridicat de tranzacţii medii, mici, aş putea spune. Atât cu antreprenori locali, cu fonduri de investiţii, cu investitori strategici.

Strict din punct de vedere juridic, aş spune că nu au apărut nişte modificări semnificative faţă de practicile pe care le-am văzut în 2022.

Aş spune în primul rând că am observat de multe ori o atenţie sporită a cumpărătorilor în cointeresarea vânzătorilor cu privire la performanţa afacerii pe care au vândut-o în perioada de după tranzacţie. Tendinţa aceasta, aş spune că mai degrabă se reflectă în cadrul tranzacţiilor medii şi mici, dar e prezentă şi în cadrul tranzacţiilor mai mari.

 

Răzvan Predica, country manager, Affidea România

Affidea este prezent în 15 ţări. În momentul de faţă este singurul operator medical prezent aproape în toată Europa şi deţine astăzi undeva la 350-355 de centre medicale. În România astăzi avem 53 de centre medicale.

Ai ce să cumperi. Dacă ne uităm pe harta României, Affidea este prezentă undeva la 24 de judeţe, iar dezideratul nostru este să oferim servicii medicale tuturor românilor. Pe cale de consecinţă, sunt încă locuri în România unde noi nu suntem prezenţi, unde există o cerere pentru serviciile noastre.

Continuăm expansiunea pe care am pornit-o în anul 2022. Continuăm expansiunea cu aceeaşi efervescenţă, pentru a fi cât mai aproape de pacienţi, de consumatori, de centrele medicale, de centrele universitare. Avem o strategie pe termen lung discutată, agreată acum.  Vorbim de o combinaţie între achiziţii şi dezvoltări de la zero. În mod clar vorbim de cifre peste 10-20 de milioane de euro.

 

Dan Bădin, partener servicii fiscale, Deloitte România

Partenerii sau cel puţin cumpărătorul se concentrează pe ideea de a identifica riscurile şi de a avea sub control riscurile fiscale, fiind unele dintre principalele riscuri care ies în evidenţă într-o tranzacţie. Adevăratul focus al unei tranzacţii din punct de vedere fiscal este din perspectiva identificării şi administrării acestor riscuri.

Bineînţeles că problema se pune diferit din perspectiva vânzătorului şi cumpărătorului. Vânzătorul are interes să îşi vândă firma la un preţ cât mai bun. Cumpărătorul, pe de altă parte, atunci când achiziţionează firma şi nu un business, nu cumpără activele, o cumpără cu tot istoricul respectiv, respectiv nu numai cu viitorul, ci şi cu trecutul. Şi atunci identificarea problemelor fiscale din trecut este extrem de importantă.

Atunci când jucătorii sunt jucători maturi pe piaţă, care au mai trecut prin procese de due diligence, care au mai trecut prin vânzări şi cumpărări, atunci lucrurile cât de cât sunt mai uşoare, pentru că oamenii implicaţi cunosc deja cam ce se caută şi ce se cere atunci când vorbim despre firme antreprenoriale.

 

Andrei Gemeneanu, managing partner şi cofondator, Morphosis Capital

Am folosit un filtru foarte bun pentru a înţelege motivaţia antreprenorului. Un partener mi-a spus: „Păi dacă aş lua cash-out, acel cash-out trebuie investit. Dacă l-aş investi în altceva, e ca şi cum aş crede că pe pământul ăsta există vreo investiţie mai bună decât compania mea. Şi eu nu cred pe pământul ăsta că există vreo investiţie mai bună decât compania mea.“ 

Eu întotdeauna le spun partenerilor noştri că dacă tot ceea ce vor este capital, noi suntem o soluţie prea complicată şi probabil că nu suntem soluţia potrivită pentru ei.

Dar dacă ceea ce caută este un partener implicat, activ, de multe ori, acest parteneriat uman devine baza relaţiei viitoare. Eu am parteneri fondatori din companiile în care am investit noi, cu care vorbesc uneori şi zilnic, alteori de câteva ori pe săptămână.

 

Vlad Bălan, director consultanţă financiară, Deloitte România

Pentru un antreprenor un proces de tranzacţie este unul complex, dar nu trebuie să fie neapărat dificil. Orice vânzător sau antreprenor ar trebui să fie pregătit pentru un proces îndelungat, care ar putea solicita un nivel robust de resurse ale lui, atât interne, cât şi externe.

Aici ar fi ideal să aibă propria echipă de consultanţi, pentru că toate aceste cerinţe care trebuie efectuate în vederea unei tranzacţii se vor adăuga pentru antreprenor la activităţile lui zilnice de operare a businessului, nu-i vor uşura activitatea, doar se va face mai complexă.

Totuşi, din ce am observat, cele mai importante aspecte pe care ar trebui să le aibă în vedere sunt calitatea şi cantitatea informaţiilor pe care le poate pune la dispoziţia echipei de consultanţă a cumpărătorului.

 

Aleksandar Dragicevic, principal, MidEuropa

Am investit în Europa Centrală şi de Est în ultimii 25 de ani, iar România, în mod specific, a fost una dintre ţările în care am investit. Avem trei investiţii în România, în trei sectoare diferite.

Ce am văzut şi de asemenea ce se vede în date este că România este una dintre ţările care cresc cel mai repede din punct de vedere economic. Vedem şi un spirit antreprenorial. Sigur, nu este o ţară unică în acest sens, dar cu siguranţă, prin interacţiunile pe care le-am avut cu fondatorii de businessuri, inclusiv cu managementul Profi, am văzut că este o dorinţă puternică de a crea ceva nou, de a dezvolta ceva vine din România.

Aş spune că, la modul general, antreprenorii români au tendinţa de a fi optimişti cu privire la viaţă în general, dar şi în business. Cred că este o chestiune de mentalitate, care ajută, pentru că trăim în vremuri cu multe provocări.

 

Daniela Iliescu, director executiv, ROPEA

Nu cred că este one point in time când se ia decizia de vânzare. Cred că mai degrabă este şi la nivelul antreprenorilor tot un proces care presupune o analiză pe mai multe planuri. În primul rând, plecând de la contextul personal al antreprenorului, dacă este la începutul sau în maturitatea vieţii profesionale sau caută chiar să se retragă cu totul din afaceri.

E vorba şi de contextul afacerii pe care o deţine, cât de dezvoltată este, în ce etapă de viaţă acea afacere şi contextul pieţei, contextul sectorului respectiv, cât şi contextul economic sau poate regional, din punct de vedere economic sau chiar geopolitic, pentru că am văzut că sunt multe elemente care influenţează acum aceste aspecte.

În majoritatea cazurilor, şi aş spune poveştilor de investiţii, fondurile de investiţii preferă ca banii pe care îi aduc ei să fie injectaţi mai departe în afacerea respectivă pentru a finanţa un plan de creştere.

 

Laura Bobar, senior manager servicii fiscale, Deloitte România

Primul lucru important este ca antreprenorul să fie pregătit ca şi mentalitate şi să aibă o imagine complexă asupra procesului. Din punct de vedere fiscal, aş spune că sunt cumva trei paliere care ar fi relevante. O dată este acest proces primar, formal, în care toate informaţiile ar trebui să fie pregătite, să se reconcilieze, astfel încât întregul proces de due diligence să se desfăşoare eficient.

Observăm de multe ori în procese ca această lipsă de organizare, ce derivă într-un risc iniţial general, în care poate fi o vulnerabilitate pe zonă fiscală şi un potenţial risc tocmai din faptul că nu sunt procedurile puse în ordine sau tranzacţiile nu sunt documentate în mod corespunzător.

Este o parte substanţială, în sensul în care, în mod cert, atunci când intră într-o tranzacţie, antreprenorii pot porni cu o poziţie mult mai sigură în negocieri.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO