• Leu / EUR4.9297
  • Leu / GBP5.7419
  • Leu / USD4.6851
Special

Educaţie, stil de viaţă şi wellness. Cine sunt tinerii NEETs, cei care nu-şi găsesc locul pe piaţa muncii sau în sistemul de educaţie

Educaţie, stil de viaţă şi wellness. Cine sunt tinerii NEETs, cei care nu-şi găsesc locul pe piaţa muncii sau în sistemul de educaţie

Autor: Ramona Cornea

26.09.2022, 00:07 1062

Există o gamă largă de factori care pot contribui la intrarea tinerilor în categoria NEET, cum ar fi un nivel scăzut sau mediu de studii, faptul că tânărul locuieşte într-o gospodărie cu un nivel scăzut de venit, că provine dintr-o familie în care un părinte a fost în şomaj, faptul că a fost crescut de un părinte singur, că locuieşte într-o zonă rurală sau că are un handicap În România, 19,4% dintre tinerii între 15 şi 29 de ani nu se aflau într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii în primul trimestru din 2022.

Indicatorul NEET, acronimul pentru sintagma „Nor in Education, Employement or Training“, reprezintă unul dintre cei mai importanţi indicatori ai pieţei muncii din întreaga Uniune Europeană, unul pe care statele membre încearcă să-l reducă prin diferite politici guvernamentale.

Acest indicator arată ponderea medie a tinerilor din Uniunea Europeană care nu sunt înscrişi într-o formă de învăţământ şi nici nu sunt angrenaţi în câmpul forţei de muncă. Practic, acest indicator arată câţi dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani nu muncesc şi nici nu studiază.

„Indicatorul NEET s-a dovedit a fi un indicator foarte bun pentru o mai bună înţelegere a amplorii vulnerabilităţilor tinerilor. Este probabil cel mai bun indicator pentru a surprinde amploarea dezavantajului multiplu al tinerilor în ceea ce priveşte participarea lor pe piaţa muncii. Cu toate acestea, în ciuda uşurinţei cu care rata NEET poate fi calculată, unele aspecte ale utilizării termenului au fost criticate. Acest termen se referă la o populaţie foarte eterogenă şi uneori este folosit greşit pentru a identifica în mod specific grupurile dezavantajate şi problematice, cum ar fi aşa-numitele grupuri <<greu accesibile>>”, scrie şi Eurofound - Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă.

La nivel local, acest indicator este îngrijorător. În România, 19,4% dintre tinerii între 15 şi 29 de ani nu se aflau într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii în primul trimestru din 2022, a doua cea mai mare rată dintre ţările membre ale Uniunii Europene, după Italia.

Ponderea medie a tinerilor din Uniunea Europeană care nu erau înscrişi într-o formă de învăţământ şi nici nu erau angrenaţi în câmpul forţei de muncă a fost de 12,1% în primul trimestru din anul 2022. În 2019, 12,6% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani era încadrată în categoria NEET, cea mai mică valoare, dar în urma pandemiei de COVID-19, aceasta a crescut la 13,7% în 2020. La nivelul anului 2021, ponderea a scăzut uşor, până la 13,1%, după cum arată datele de la Eurostat. 

În 2021, ponderea tinerilor cu vârste între 15 şi 29 de ani din UE care erau în categoria NEET a fost cea mai scăzută în oraşele mari (12,2 %) şi aproximativ acelaşi nivel în oraşele mici, suburbii (13,9 %) şi zonele rurale (13,7 %). Modelul cu cele mai scăzute rate NEET în oraşele mari în comparaţie atât cu zonele rurale, cât şi cu oraşele mici şi suburbiile a fost repetat în 15 state membre ale UE. Cele mai mari diferenţe ale ratelor între oraşe şi zonele rurale în puncte procentuale (s-au înregistrat în România (17,7 p.p) şi în Bulgaria (18,2 p.p).

Cercetătorii de la Eurostat spun că ponderea constant ridicată a tinerilor care nu lucrează şi nici nu urmează studii sau cursuri de formare în UE poate însemna că angajatorii care recrutează pe pieţele muncii din UE au o gamă largă de potenţiali candidaţi, deşi ponderea mare poate reflecta nepotriviri pe piaţa muncii, cum ar fi cele geografice sau cele din punctul de vedere al aptitudinilor.

„Unii angajatori critică lipsa competenţelor de bază pe care unii tineri le au atunci când părăsesc sistemul de învăţământ, precum şi abilităţile lor de viaţă subdezvoltate - abilităţi de comunicare şi prezentare, capacitatea de a lucra în echipă, abilităţi de rezolvare a problemelor - sau lipsa experienţei de muncă şi a cunoştinţelor în legătură cu profesia aleasă”, scriu ei.

În cazul unui surplus de forţă de muncă pe anumite pieţe, angajatorii pot prefera să recruteze tineri care au absolvit o facultate sau au învăţat o anumită meserie. Astfel, tinerii cu puţine calificări sau fără calificări pot întâmpina dificultăţi în a intra pe piaţa muncii sau pot fi blocaţi într-un ciclu de locuri de muncă prost plătite, cu şanse reduse de progres.

„Acest lucru s-a întâmplat ales în timpul crizei financiare şi economice de la sfârşitul anilor 2000, când absolvenţii de studii superioare s-au confruntat şi cu dificultăţi în găsirea unui loc de muncă şi este posibil să fi acceptat locuri de muncă pentru care erau supracalificaţi doar pentru a intra pe piaţa muncii. Un comportament similar ar putea fi declanşat de recesiunea economică legată de pandemia de COVID-19”, notează Eurostat.

 

Cum ajung tinerii să facă parte din categoria NEET

Există o gamă largă de factori care pot contribuie la intrarea tinerilor în categoria NEET, factori precum un nivel scăzut sau mediu de studii, faptul că tânărul locuieşte într-o gospodărie cu un nivel scăzut de venit, că provine dintr-o familie în care un părinte a fost în şomaj, faptul că a fost crescut de un părinte singur, că locuieşte într-o zonă rurală, că a fost născut într-o ţară din afara UE sau că are un handicap.

De asemenea, tinerii care petrec o perioadă considerabilă de timp ca NEET sunt adesea afectaţi de o serie de condiţii sociale, cum ar fi sărăcia şi excluziunea socială, lipsa de siguranţă financiară sau problemele de sănătate.

În plus, există o diferenţă între sexe. În 2021, 14,5 % dintre femeile tinere cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani din UE erau în categoria NEET, în timp ce ponderea corespunzătoare în rândul bărbaţilor tineri a fost cu 2,7 puncte procentuale mai mică, la 11,8 %.

„Există o serie de factori care pot explica decalajul de gen. De exemplu, convenţiile sau presiunile societăţii, care tinde să acorde o importanţă mai mare rolului femeii în familie şi rolului bărbaţilor de a asigura familia prin muncă. În plus, există un risc pentru problemele pieţei muncii, cum ar fi: angajatorii care preferă să angajeze bărbaţi tineri decât femei tinere, tinere care se confruntă cu dificultăţi de asimilare la întoarcerea la muncă după naştere, femeile tinere sunt mai susceptibile în a avea locuri de muncă prost plătite sau locuri de muncă precare şi altele”, punctează cercetătorii de la Eurostat.

Ce măsuri se iau pentru a scăderea ponderea tinerilor NEET

În anul 2013 a fost lansată „Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor”, o măsură a fost concepută la nivelul Uniunii Europene pentru a sprijini în mod special tinerii care nu urmează studii, nu sunt angajaţi sau nu fac parte din sisteme de formare în regiuni în care rata şomajului în rândul tinerilor era de peste 25%.

În octombrie 2020, toate ţările UE s-au angajat să pună în aplicare măsura pentru tineri printr-o recomandare a Consiliului Europei care intensifică sprijinul pentru ca tinerii din UE să aibă acces la un loc de muncă şi îl face mai bine direcţionat şi mai incluziv, inclusiv în ceea ce priveşte provocările cauzate de pandemie.

 

Tipuri de NEETs:

Reintraţi

Această categorie cuprinde acei tineri care vor reintra în curând în câmpul muncii, în sistemul de educaţie sau formare.

Lucrătorii descurajaţi

Acest grup conţine tinerii care au încetat să îşi caute de lucru deoarece cred că nu există oportunităţi de angajare pentru ei. Aceştia sunt în cea mai mare parte tineri vulnerabili, expuşi unui risc ridicat de excluziune socială, care pot înregistra rezultate slabe la angajare de-a lungul vieţii lor profesionale.

Şomerii de scurtă durată

Această categorie este compusă din toţi tinerii şomeri care caută un loc de muncă şi sunt disponibili să înceapă în termen de două săptămâni şi care nu au un loc de muncă de mai puţin de un an.

Indisponibili din cauza unei boli sau a unui handicap

Această categorie include toţi tinerii care nu caută un loc de muncă sau care nu sunt disponibili pentru a începe un loc de muncă din cauza unei boli sau a unui handicap. Acest grup include cei care au nevoie de mai mult sprijin social.

Şomerii de lungă durată

Această categorie este compusă din toţi tinerii care sunt şomeri, care caută de lucru şi sunt disponibili să înceapă în termen de două săptămâni şi care nu au un loc de muncă de mai mult de un an. Şomajul pe termen lung dăunează capacităţii de angajare a tinerilor şi rezultatelor viitoare la angajare, iar în unele cazuri daunele pot dura tot restul vieţii lor.

Indisponibili din cauza responsabilităţilor familiale

Acest grup îi include pe cei care nu caută de lucru sau nu sunt disponibili pentru a începe un nou loc de muncă deoarece au grijă de copii sau de adulţi care nu se pot îngriji singuri.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9297
Diferență: 0,2297
Ieri:
Azi: 4.6851
Diferență: -1,1228
Ieri:
Azi: 5.7419
Diferență: 0,8536
Ieri:
Azi: 5.0142
Diferență: 0,5051
Ieri: