♦ România este pe ultimul loc în clasamentul ţărilor UE după competenţele digitale de bază ♦ Ţinta UE este ca până în 2030 ţările membre să atingă un nivel de 80% al acestui indicator.
România ocupă ultima poziţie în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după ponderea persoanelor care au cel puţin competenţe digitale de bază, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.
Astfel, în 2023 România a ajuns la o pondere de 28% a persoanelor care au competenţe digitale de bază, pe când Olanda şi Finlanda au ponderi mai mari de 80%.
La nivelul Uniunii Europene, în 2023, 55% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani din UE aveau cel puţin competenţe digitale generale de bază, sub obiectivul stabilit de Uniunea Europeană pentru anul 2030. Doar două ţări au atins deja obiectivul de 80% în 2023: Olanda (83 %) şi Finlanda (82%). La polul opus, cele mai scăzute proporţii de persoane care au cel puţin competenţe digitale de bază din UE au fost înregistrate în România (28%) şi Bulgaria (36%).
„Una dintre cele şase priorităţi ale Comisiei Europene pentru perioada 2019-2024 este o Europă potrivită pentru era digitală. Strategia este construită pe trei piloni: 1. tehnologie care funcţionează pentru oameni 2. o economie digitală echitabilă şi competitivă şi 3. o societate deschisă, democratică şi durabilă. În plus, o viziune foarte concretă asupra transformării digitale a UE şi a ţintelor pentru 2030 au fost stabilite de Digital Compass pentru Deceniul Digital al UE, evoluând în jurul a patru puncte: competenţe, transformarea digitală a întreprinderilor, infrastructuri digitale sigure şi durabile şi digitalizarea serviciilor publice“, scrie Eurostat.
Datele Eurostat arată că nivelul de educaţie formală influenţează nivelurile de competenţe digitale ale oamenilor. Astfel, diferenţa în ceea ce priveşte competenţele digitale de bază dintre persoanele cu studii superioare (80%) şi cele cu educaţie formală lipsă sau slabă (34%) în UE a fost de 46 de puncte procentuale. Cele mai mari decalaje au fost înregistrate în Portugalia (66 pp), Grecia (63 pp) şi Malta (59 pp). În schimb, cele mai mici decalaje au fost înregistrate în Estonia (12 pp), Finlanda (14 pp) şi Lituania (22 pp).
O privire mai în detaliu asupra nivelului competenţelor digitale de la nivelului Uniunii Europene relevă faptul că acesta este puternic influenţat de factori sociodemografici. Doar 28% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 65 şi 74 de ani posedau cel puţin abilităţi digitale de bază – în timp ce 70 % dintre „nativii digitali“ în vârstă de 16-24 de ani aveau aceste abilităţi, la fel precum în cazul celor din grupul de vârstă 25-34 de ani.
În timp ce bărbaţii aveau competenţe digitale uşor mai mari atunci când se analizează cifrele generale (56% cu cel puţin abilităţi digitale de bază, faţă de 54% dintre femei), diferenţa de gen a variat puternic în funcţie de grupa de vârstă. În grupele de vârstă 16-24, 25-34 şi 35-44 mai multe femei aveau cel puţin abilităţi digitale de bază decât omologii lor de sex masculin. În rândul persoanelor în vârstă de 45 de ani sau peste, situaţia este inversată, iar ponderile sunt mai mari în rândul bărbaţilor – diferenţa de gen crescând la grupele de vârstă mai înaintate.
