Special

Gen Z. Viziuni diferite. Dacă sustenabilitatea e încă doar PR în business, Gen Z vrea acum de la angajatori zero plastic la birou, stimulente pentru utilizarea bicicletelor şi traininguri „pe bune“ despre impactul personal asupra mediului

Autor: Roxana Petrescu

26.03.2023, 11:49 958

Nu există un buzzword mai utilizat în această perioadă decât sustenabilitarea în business. Dar dacă acum sustenabilitatea în mediul de afaceri este mai mult PR şi CSR, la nivelul angajaţilor cei mai râvniţi, cei din Gen Z, se simte nevoia de acţiuni imediate şi cât se poate de tangibile. Cât de mare este prăpastia care separă discursul corporate de aspiraţiile angajaţilor privind sustenabilitatea?

„Companiile trebuie să treacă de la preocupări de PR şi CSR la măsuri concrete pentru a colecta date de calitate, a elabora strategii, a introduce procese şi tehnologie, a consolida înţelegerea şi competenţele. Va trebui să avem cu toţii o guvernanţă robustă în materie de sustenabilitate, dincolo de înfiinţarea rolului de chief sustainability officer“, spune Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova, în cadrul anuarului Top 1.000 cele mai mari companii 2023, proiect editorial ZF realizat alături de Deloitte, care anul acesta are ca temă centrală sustenabilitatea.

Tot Deloitte a realizat recent două studii globale. Unul este The Deloitte Global 2022 Gen Z & Millennial Survey, iar cel de-al doilea este Deloitte 2023 CxO Sustainability Report. Primul investighează preocupările şi aşteptările celor mai rânvniţi angajaţi, iar cel de-al doilea sondeză felul în care sustenabilitatea este percepută la nivelul companiilor. Dar ceea ce este cu adevărat interesant este punctul de intersecţie între cum vede mediul de afaceri sustenabilitatea şi ce vrea Gen Z în materie de sustenabilitate.

Punând faţă în faţă cele două studii, una dintre primele concluzii încurajatoare este faptul că atât pentru mediul de business, cât şi pentru Gen Z schimbările climatice sunt la vârful listei de preocupări. De exemplu, 44% dintre oamenii de afaceri au spus că în următorul an perspectiva economică este cea mai mare provocare, în timp ce 42% au indicat schimbările climatice pe lista precocupărilor. Din tabăra Gen Z, costul vieţii este cea mai mare bătaie de cap, cu 29%, urmat imediat de schimbările climatice, cu 24%.

Mai departe însă, cele două tabere iau direcţii destul de diferite. De exemplu, deşi cele mai multe companii (56%) spun că investiţiile lor în direcţia sustenabilităţii au crescut, 56% dintre cei din Gen Z nu sunt deloc satisfăcuţi de rezultate.

Aici merită menţionat un fenomen care a început să prindă contur chiar dacă sustenabilitatea este, cel puţin pe plan local, un concept în faşă. Este vorba despre greenwashing, strategii menite să prezinte companiile într-un unghi mai bun din punctul de vedere al sustenabilităţii faţă de cum sunt în mod real. Fenomenul de greenwashing defineşte un set de tehnici înşelătoare, de comunicare mai ales, mesajele privind sustenabilitrea unor produse (de la procesul de realizare, ingrediente folosite sau caracterul biodegradabil) nefiind susţinute de dovezi reale. La nivel european sunt mai multe iniţiative privind reglemetarea acestui feneomen, dar abia sunt făcuţi primii paşi.

Mai departe, studiile Deloitte mai arată un lucru. În timp ce liderii de business sunt extrem de încrezători că vor fi făcuţi paşii necesari pentru a fi evitate aspectele grave de mediu (78%) şi că au încredere că atingerea obiectvelor de business şi protecţia mediului sunt fezabile simultan (84%), doar 15% din Gen Z cred ferm că firmele iau măsurile potrivite şi numai 11% au încredere că guvernele sunt implicate în comtarea efectelor de mediu.

Dar poate unul dintre cele mai interesante aspecte ţine de măsurile pe care Gen Z le vrea acum, în timp ce companiile încă lucrează la nivel de mesaj cu ţinte pentru următoarele decade. Astfel, în ochii angajaţilor important este ca angajatorii să interzică produsele de plastic de unică folosinţă la birou, să ofere beneficii salariale sustenabile (subvenţii pentru utilizarea maşinilor elecrice, stimulente pentru utilizarea transportului în comun, scheme privind utilizarea bicicletelor până la locul de muncă) şi să facă traininguri ţintite pe cum poate fiecare angajat să aibă un impact pozitiv asupra mediului din activităţile zilnice. Practic, Gen Z cere măsuri palbabile acum în locul politicilor pe termen lung cu grade de realizare incerte.

„Ne lipsesc încă multe instrumente, inclusiv sau mai ales cele digitale, şi trebuie să investim în crearea şi adopţia lor. Implicaţiile nu mai sunt doar în planul imaginii şi nici nu vor rămâne limitate la o provocare de conformare cu cerinţe reglementare tot mai ample şi stricte, căci sustenabilitatea devine o chestiune de adecvare şi competitivitate strategică şi operaţională, un criteriu definitoriu al succesului şi relevanţei“, atrage atenţia Reff.

 

Aflaţi ce înseamnă sustenabilitatea în business, dincolo de discurs, în noua ediţie a Top 1.000 cele mai mari companii 2023, proiect editorial ZF realizat alături de Deloitte.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO