♦ Zeci de navetişti ajung în fiecare dimineaţă în Gara de Nord, trenul devenind o alternativă mai puţin costisitoare, dar şi mai puţin poluantă. Certitudinea orei la care ajung la destinaţie este însă mai degrabă o loterie ♦ Totuşi, CFR Călători, principalul operator feroviar, spune că întârzierea medie a unui tren în 2023 a fost de circa opt minute din cauze ce ţin de companie şi că peste 85% din trenuri au ajuns la timp.
Marţi 23 ianuarie 2024, trenul de dimineaţă IR 1628 care face legătura între Braşov şi Bucureşti are o întârziere de circa 15 minute la sosirea în gara Câmpina. Pe peron aşteaptă mai mult de 15-20 de persoane care vor să ajungă la Bucureşti. Mai departe, din staţia Ploieşti Vest, trenul se umple de navetişti, oameni cu rucsacuri şi genţi cu laptopuri, care „aleargă“ către joburile din Capitală. În spatele gărilor sunt lăsate, fie în parcări, fie pe trotuare, maşinile navetiştilor care aleg să ajungă la destinaţia finală cu trenul.
„Fac naveta la Bucureşti o săptămână pe lună. În toţi aceşti ani de când fac naveta, nu cred că a ajuns vreodată trenul la Bucureşti la timp, deşi de la Câmpina pleacă de multe ori la fix. La un moment dat, s-a stricat locomotiva şi am sărit pur şi simplu în primul tren care a venit la linia de lângă cea care a oprit trenul, noroc că s-a oprit la Chitila! Eu ar trebui să fiu la ora 8 la birou, dar nu ajung niciodată la ora asta pentru că întârzie trenul. Însă, din punct de vedere financiar, este mult mai convenabil un abonament la tren decât motorina pe care ar trebui să o cumpăr zilnic“, spune Ana, o tânără care lucrează la o companie din domeniul medical din Capitală.
Ea este una dintre zecile de persoane care fac zilnic naveta din judeţul Prahova spre Capitală, preţurile mai mici şi timpul – teoretic – mai scurt de parcurgere a distanţei fiind motivele care îi îndeamnă pe cei mai mulţi să aleagă acest mijloc de transport ca să ajungă la job.
„Pe DN1, dimineaţa prinzi coloană de la Săftica şi mergi tot în coloană până la birou“, spune şi Alex, un tânăr care merge periodic în interes de serviciu în Bucureşti, plecând din Ploieşti.
De altfel, Bucureştiul, la fel ca alte mari capitale europene, este de-a dreptul blocat la orele de vârf în traficul de suprafaţă, fapt care face ca şi nivelul de poluare să atingă cote maxime. De exemplu, zilnic, la ora 18, atunci când birourile se golesc treptat de angajaţi, indicele calităţii aerului în Capitală depăşeşte în unele zone nivelul maxim admis de noxe, conform datelor de pe platforma Aerlive.
O soluţie ar putea fi încurajarea utilizării mijloacelor de transport în comun mai puţin poluante în interiorul oraşelor, precum metroul sau tramvaiul. Pentru cei care fac naveta, trenul ar fi soluţia ideală, mai ales că multe garnituri folosesc locomotive electrice.
Există şi locomotive diesel, operate atât de companii private, cât şi de CFR Călători – operator de stat, însă având în vedere că fiecare tren transportă câteva zeci de persoane, gradul de poluare generat este considerabil mai mic decât cel al unui număr de maşini echivalent cu numărul de călători.
„Eu fac naveta zilnic din Mogoşoaia cu trenul care face legătura între aeroportul Otopeni şi Gara de Nord. E un tren bun, condiţiile sunt foarte bune, a mai avut întârzieri, dar nu mari. Trenul circulă din 40 în 40 de minute, deci e cea mai rapidă variantă, şi biletul are preţ unic de 5,5 lei. Cu maşina nu ar fi deloc rentabil, dacă iei în calcul motorina, locul de parcare şi timpul pierdut în trafic. Dacă aş pleca cu maşina din Mogoşoaia spre zona Aviatorilor, aş face mult mai mult decât cu trenul, aş sta 15 minute doar să ies de pe strada pe care locuiesc. Cu trenul însă, în zece minute ajung din Mogoşoaia la Gara de Nord“, povesteşte Mihai.
Trenul CFR Călători care face legătura între Gara de Nord şi aeroportul Otopeni foloseşte o locomotivă diesel, având în vedere că traseul este neelectrificat.
În alte ţări, precum Spania, utilizarea trenului este o soluţie mult mai populară, dar asta şi pentru că infrastructura este adaptată astfel încât să poată deservi numărul mare de călători în condiţii optime. Companiile de transport au program special la orele de vârf, atunci când fluxul este mai mare.
În Spania, sistemul feroviar dezvoltat special pentru navetişti se numeşte Cercanias, iar trenurile speciale pentru navetişti acoperă zonele metropolitane din jurul marilor oraşe, precum Madrid, Bilbao, Malaga sau Valencia.
„Practic, trenurile acestea pleacă chiar şi la câteva minute distanţă la orele de vârf, astfel încât oamenii din localităţile mai mici să ajungă în oraşele mari la muncă. Şi la întoarcere se întâmplă la fel. În plus, sunt foarte bine conectate cu reţeaua de autobuze şi metrou. Trenurile în general circulă fără întârzieri. Aici tot transportul în comun este foarte bine pus la punct, îţi poţi face un singur abonament la toate mijloacele de transport“, spune Mihaela, româncă stabilită în San Fernando, o localitate aflată la şapte staţii de tren de Atocha, principala gară din Madrid. Distanţa de circa 20 km între San Fernando şi Atocha Madrid este parcursă cu trenul în 24 de minute.
O distanţă similară este cea dintre localitatea Tânganu din comuna Cernica (jud. Ilfov) şi gara Titan Sud, din zona Republica, Bucureşti. Pe această distanţă circulă trenuri operate de Transferoviar Călători chiar şi din oră în oră. Distanţa este parcursă, în teorie, în 20-30 de minute în funcţie de tren. În fiecare dimineaţă, din Pantelimon, oraş pe care locuitorii din Tânganu îl tranzitează pentru a ajunge în Bucureşti, se formează însă coloane de maşini, pentru că mulţi oameni ştiu că nu pot avea încredere în eficienţa trenului, aşa că aleg să înfrunte traficul rutier.
„Nu merg cu trenul deoarece cu maşina este mai comod şi de cele mai multe ori trenurile au întârziere“, spune Alexandra, o tânără care locuieşte în Tânganu.
Pe de altă parte, în ţări precum Marea Britanie, călătorii se bucură inclusiv de servicii de masă sau de internet pe rutele pe care le parcurg cu trenul.
„Experienţa mea cu trenul în Marea Britanie a fost în general pozitivă. Procesul de achiziţionare a biletelor electronic este eficient, iar trenurile de legătură între oraşele mari sunt, în mare parte, punctuale. Facilităţile oferite, cum ar fi internetul şi mâncarea, sunt de bază, deşi uneori calitatea internetului variază pe traseu. Circulaţia către Londra sau Birmingham poate fi aglomerată, iar găsirea unui loc confortabil poate fi dificilă. Restul oraşelor, în special în zona de sud-vest, oferă o experienţă mai plăcută“, spune şi Ştefan, un român stabilit în Marea Britanie.
CFR Călători: Peste 85% din trenurile noastre ajung fără întârzieri
CFR Călători, principalul operator pe calea ferată, cu peste 56 de milioane de călători transportaţi în 2023, spune că anul trecut întârzierea medie a trenurilor pe care le operează a fost de doar circa opt minute, din care un minut şi şapte secunde reprezintă întârzierea medie pe tren din cauze generate de CFR Călători. Pus în balanţă cu experienţa zilnică a navetiştilor care merg cu trenul, acest răspuns pare o utopie.
„Peste 85% din trenurile CFR Călători aflate în circulaţie (în medie 1.100 trenuri/zi) ajung la destinaţie fără întârzieri“, au spus reprezentanţii companiei la solicitarea ZF.
Compania nu dă detalii despre numărul de abonamente vândute, însă spune că, în ceea ce priveşte cauzele care conduc la întârzieri ale trenurilor, acestea nu ţin de CFR Călători, fiind vorba mai degrabă de vremea nefavorabilă, căderi de copaci, lipsă tensiune în linia de contact, lucrări la infrastructura feroviară, restricţii şi limitări de viteză impuse pe reţeaua de cale ferată, sosiri cu întârziere ale trenurilor internaţionale la frontieră şi necesitatea preluării şi asigurării conexiunilor la trenuri în trafic intern sau defectări ale materialului rulant aparţinând altor operatori de transport feroviar de marfă. Pe de altă parte, o cauză a întârzierilor este determinată şi de defectări ale materialului rulant aparţinând CFR Călători.
„Sunt întârzieri directe (cauze care ţin de CFR Călători) sau indirecte (cauze generate de factori externi precum vremea nefavorabilă, de exemplu rupere pantograf din cauza căderilor de copaci sau a stării tehnice a infrastructurii feroviare) care conduc la perturbări temporare în circulaţia trenurilor“, au completat reprezentanţii companiei de stat.
Pe reţeaua feroviară din România, gestionată de CNCF CFR SA, îşi desfăşoară activitatea şase operatori feroviari. Unul este societatea naţională CFR Călători, iar ceilalţi cinci sunt privaţi, şi anume Transferoviar Călători, Regio Călători, Astra Trans Călători, Softrans şi Interregional Călători.
Toţi aceşti operatori feroviari asigură serviciul de transport public în baza unor contracte de servicii publice încheiate cu statul român (Autoritatea pentru Reformă Feroviară), fiecare primind subvenţie în funcţie de prestaţia realizată. Toţi aceşti operatori au deopotrivă obligaţia să respecte reglementările interne şi internaţionale în vigoare, explică reprezentanţii CFR Călători.
„Aşadar, CFR Călători este unul dintre operatorii de pe piaţa de transport feroviar de călători din România. CFR SA – managerul infrastructurii feroviare monitorizează întârzierile trenurilor tuturor operatorilor de stat sau privaţi de pe reţeaua feroviară din România şi este cel care gestionează acţiunile întreprinse în mod curent, dar şi în situaţiile neprevăzute apărute în graficul de circulaţie al trenurilor şi dispune măsuri de normalizare a circulaţiei“.
Harta sistemului de trenuri „Cercanias“ din Madrid, dezvoltat pentru navetişti şi unde trenurile sosesc în staţie şi odată şi la câteva minute, exact ca metrourile în Bucureşti. Acelaşi model este aplicat în toate oraşele mari din Spania.
