Special

România se pregăteşte de lansarea unei noi scheme de sprijin pentru regenerabile, CfD, în valoare de circa 3 mld. euro, pe 15 ani. „Există posibilitatea impunerii unei taxe pentru consumatori“. PPA-urile se confruntă cu o piaţă provocatoare cel puţin până în 2025

Deloitte/ZF: Instrumente de finanţare pentru energia verde: Cum alegi între CfD-uri, PPA-uri sau granturi pentru un business case solid?

România se pregăteşte de lansarea unei noi scheme de...

Autor: Răzvan Botea, Mircea Nica, Roxana Petrescu

14.11.2023, 11:00 3981

Graba de a pune în funcţiune mii de MW în proiecte de energie verde în vederea atingerii ţintelor de regenerabile determină statul român să lanseze o nouă schemă de sprijin pentru acest sector, Contractele pentru Diferenţă (CfD), valoarea schemei pentru cei 15 ani fiind estimată la 3 miliarde de euro ♦ Intenţia statului este de a finanţa această schemă prin banii de la Fondul de Modernizare ♦ Dacă nu ies calculele, atunci va exista o taxă pe consumatorul final de energie ♦ Pe zona de PPA-uri, piaţa rămâne ostilă, cel puţin până în 2025 ♦ Iar în timp ce piaţa bate pasul pe loc şi băncile se dovedesc mai riscofobe ca niciodată, consumatorii mari se văd nevoiţi să ia producţia de energie pe cont propriu ♦ Acestea au a fost doar câteva dintre concluziile videoconferinţei Deloitte/ZF: Instrumente de finanţare pentru energia verde: Cum alegi între CfD-uri, PPA-uri sau granturi pentru un business case solid?

Cel mai probabil, la finalul acestui an sau la începutul anului viitor, România va lansa prima rundă de CfD-uri pentru 2.000 MW de energie verde eoliană şi solară, prin acest tip de contracte producătorii primind un preţ garantat al energiei pe o perioadă de 15 ani de zile. În linii mari, astfel de contracte pentru diferenţă (CfD) prevăd ca producătorului de energie să-i fie garantat un preţ minim de vânzare. În situaţia în care preţul energiei pe piaţa liberă este mai mic decât acest nivel, atunci producătorul va primi diferenţa din partea consumatorilor prin intermediul facturilor la electricitate. Dacă preţul este mai mare, producătorul va returna diferenţa către consumatori. Ce vrea Ministerul Energiei în acest moment este să obţină prin intermediul Fondului de Modernizare banii necesari pentru a finanţa această schemă, suma necesară fiind de 3 mld. euro, după cum a spus chiar Sebastian Burduja, ministrul energiei.

„Sunt convins că va merge, de altfel BEI, BERD, Comisia Europeană au fost implicate la fiecare negociere, la fiecare pas din acest proces. Suntem foarte aproape de un acord. Într-adevăr România încearcă ceva complicat, un lucru pe care nu l-a încercat nici un alt stat membru şi anume să finanţeze această schemă din fondurile disponibile din Fondul de Modernizare. Ştiu că există temeri legate de o eventuală creştere a facturilor ca urmare acestor investiţii, dar din calculele făcute cele 3 mld. euro ar trebui să fie suficiente pentru finanţarea schemei“, a declarat Sebastian Burduja în intervenţia sa din cadrul videoconferinţei Deloitte/ZF: Instrumente de finanţare pentru energia verde: Cum alegi între CfD-uri, PPA-uri sau granturi pentru un business case solid?

Alături de Ministerul Energiei, în procesul de realizarea a schemei de CfD-uri este BERD. Ce se întâmplă dacă totuşi schema nu va putea fi finanţată din Fondul de Modernizare? Banii se vor regăsi în facturi. „Există posibilitatea impunerii unei taxe pentru consumatori, dar, aşa cum menţiona şi domnul ministru, şi din calculele noastre reiese că nu ar fi nevoie“, a precizat Mihaela Mihăilescu, director adjunct România, BERD.

Cert este că în acest moment, dincolo de investitori, cei mai interesaţi de implementarea acestui mecanism sunt chiar bancherii. Pe partea de PPA-uri, contracte de achiziţie de energie pe termen lung, problema este şi mai complicată. România nu are practic în acest moment capacitatea instalată în proiecte de energie verde pentru a satisfice apetitul pieţei, problema garanţiilor de origine persistă, iar plafonarea preţului la energie până în 2025 creează un mediu puţin prietenos realizării acestor contracte cu durate de cel puţin 5 ani de zile.

„Băncile îţi vor spune că ele cred că proiectele sunt fezabile la un preţ în jur de 80 de euro pe MWh. Vor spune asta şi nu finanţează proiecte care sunt la mai puţin de acest preţ. Vrem şi PPA şi CfD şi îmi pare rău, dar din perspectiva mea, am nevoie cât mai repede posibil de energia electrică“, a atras atenţia Matthew Vogel, advisor for renewable energy development, SIMEC - Liberty Steel Galaţi, al doilea cel mai mare consumator de energie din România, cu planuri ambiţioase pe zona de generare proprie de energie.

 

Alex Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova

Deloitte insistă de câţiva ani pe promovarea temei sustenabilităţii, al cărei impact asupra mediului de  afaceri  ni se pare încă insuficient de bine înţeles şi încă subestimat, atât din perspectiva iminenţei, cât şi a implicaţiei. În această perspectivă amplă, subiectul care mi se pare cel mai important şi în acelaşi timp cel mai greu este tranziţia energetică, mai ales pe fondul instabilităţii geopolitice.

► În acest context, energia din surse regenerabile pate juca un rol central, atât în cadrul eforturilor de decarbonare, cât şi ar putea contribui decisiv la asigurarea securităţii energetice a României şi a Europei.

► Este de aceea lesne de înţeles de ce creşterea ponderii energiei verzi este o prioritate atât pentru state, care au instituit scheme generoase de sprijin financiar, cât şi pentru compani, care văd în reorientarea către astfel de surse de energie o modalitate de atingere a ţintelor de sustenabilitate şi a unor costuri mari şi impredictibile. 

► Am discutat şi despre legislaţia privind contractele pentru diferenţă, despre blocajul transferului de garanţii de origine, care sunt esenţiale pentru dovedirea îndeplinirii angajamentelor de sustenabilitate şi, eventual, despre reglementarea accesului la reţea.

 

Sorin Elisei, director, Deloitte România, Liderul practicii de sustenabilitate

► Cred că astăzi avem trei subiecte destul de fierbinţi. PPA-urile ar trebui văzute şi în contextul ţintelor pe care companiile, pe care consumatorii le au pentru a putea să dovedească ambiţiile de decarbonare.

► Garanţiile de origine, odată ce ne uităm la un calendar fezabil, disponibilitatea lor doar din 2025 va pune o problemă reală în a vedea mecanisme de piaţă şi nu instrumente de suport în dezvoltarea proiectelor, iar CfD-urile, cu finanţările din fondul de modernizare pot ajuta să atingem acea ţintă, care altfel pe baze comerciale. Mai avem doar 7 ani în care mii de MW trebuie construiţi.

► România în 2021 odată cu PNRR s-a angajat la o ţintă de 34% în comparaţie cu 40% la nivel european. În 2023 încheierea discuţiilor şi negocierilor pe directiva privind energia regenerabilă la a treia versiune, vedem o ambiţie la nivel european care poate ajunge până la 45% energie regenerabilă ca pondere în consumul final de energie.

► Pornind de la 2021, cu o capacitate instalată care vine din primul val, vorbim de aproape 1,4 GW în fotovoltaic şi 3 GW în wind on shore. Vedem că atunci existau aproape puţin de 1 GW de contracte de racordare existente la nivelul Transelectrica. Odată ce mergem spre 2022, progresul punerilor în funcţiune este nesemnificativ, dar vedem în schimb în 2022 un val de contracte de racordare.

 

Sebastian Burjuda, ministrul energiei

► De asemenea, avem pregătită pentru fondul pentru modernizare schema pentru stocare, ea va fi disponibilă în prima parte a anului viitor, după ce vom obţine şi finanţarea aprobată de Banca Europeană de Investiţii (FEI). Energia verde este esenţială, ea trebuie însă pusă în valoare de capacităţi de stocare şi producţie în bandă.

► Pe subiectul garanţiilor de origine suntem într-un dialog aproape săptămânal cu ANRE. Acolo discuţia a fost dacă aceste garanţii sunt la pachet cu o cantitate efectivă de energie cumpărată sau pur şi simplu mergem pe modelul altor state membre. Aici cred că ne apropiem de un acord final şi îmi doresc ca în următoarele 2-3 luni de zile să finalizăm şi această discuţie.

► Practic nu putem discuta de un mix energetic pentru România fără să discutăm de producţia în bandă. Asta înseamnă aceste grupuri pe gaz, dar şi programul nuclear civil românesc, în care suntem în grafic cu unităţile 3 şi 4 pentru 2031  şi 2032, cu toate celelalte instrumente pe care statul român trebuie să le activeze până atunci.

► De asemenea, proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni este o tehnologie nouă, vedem că sunt câteva evoluţii în Statele Unite pe care le urmărim cu atenţie, dar categoric Guvernul României, Ministerul Energiei, ne menţinem angajamentul pentru a dezvolta această tehnologie a reactoarelor modulare de mici dimensiune, având potenţial foarte mare pentru a localiza producţia aproape de consum, pentru a putea trece sistemele de termoficare de la grupuri pe gaz.

► Avem deja un mare avantaj, inlcusiv faţă de proiectul din Statele Unite, avem platforme care au fost centrale pe cărbuni, cu toate utilităţile disponibile.

 

Mihaela Mihăilescu, director adjunct România, BERD

► Contractele de diferenţă sunt oferite ofertanţilor, producătorilor eligibili într-un proces competitiv de licitaţie derulat de către Transelectrica. Contractele vor fi semnate de către OPCOM ca şi contraparte.

► Există o aplicaţie pentru a utiliza şi susţine schema de CfD-uri. Există posibilitatea impunerii unei taxe pentru consumatori, dar, aşa cum menţiona şi domnul ministru, şi din calculele noastre reiese că nu ar fi nevoie.

 

Romulus Andrei, director, finanţări structurate şi project finance, Banca Transilvania

► Prima aşteptare este ca schema de contracte de diferenţă să se întâmple, şi dacă se întâmplă, să se întâmple într-un timp rezonabil de scurt. De asemenea, ne aşteptăm ca această schemă să fie stabilă pe termen lung.

► Băncile au o oarecare amintire vizavi de schema iniţială de certificate verzi, o amintire nu tocmai plăcută, şi sper că de data aceasta lucrurile să meargă mult mai bine şi să avem o schemă care să funcţioneze corect şi pe termen lung.

 

Kamil Janczyk, director consultanţă financiară, Deloitte Polonia

► Din perspectiva dezvoltatorului, cel mai important este că datorită acestui instrument proiectul energiei regenerabile devine bancabil, iar dezvoltatorul poate securiza un împrumut pe termen lung, având un contract pe termen lung stabilit.

► Întrebarea privind preţul apare destul de des, mai degrabă începând cu formula preţului. Când am început să discutăm despre PPA în Polonia, structurile iniţiale se rezumau la fixarea unui preţ, iar acel preţ să fie indexat cu inflaţia.  Acum vedem preţuri în Polonia pe o perioadă de 5-10-15 ani, fără indexare.

 

Cătălin Cepşică, senior director, energy, utilities and metals department, corporate banking division, Raiffeisen Bank:

► Ne uităm la proiecte în primul rând prin ochii investitorului pentru că el îşi ia în principal riscul şi îl împarte împreună cu noi.

► Avem tipologii de investitori care deja au venit şi spun că vor să investească în România, înţeleg că riscul de preţ este destul de mare, dar vor să caute o structură care să fie sigură şi pentru bancă şi să facă proiecte verzi. Aici vorbim de finanţarea pe market risk, adică nu avem nici o formă de a mitiga variaţiile preţului şi din ce în ce mai mult, şi aici susţinem că este nevoie ca piaţa să crească, este nevoie şi de un instrument care să acopere predictibilitatea.

 

Mihai-Florin Necula, country manager, Naxxar

► Pentru noi ca şi start-up PPA-urile nu funcţionează în acest moment pentru că reprezintă o investiţie vastă de resurse, în general favorizează jucătorul cel mai mare din tranzacţie, iar aici noi suntem clar în dezavantaj.

► Băncile româneşti tind să fie foarte precaute şi foarte conservatoare cu aceste proiecte din energie regenerabilă şi mai degrabă ratează oportunităţi şi se concentrează mai mult pe riscuri cauzate de crize anterioare.

► Proiectele nu sunt viabile pe cont propriu, de aceea am intrat în colaborare cu Polenergia. Ei, având în spate un fond de investiţii pot genera acest pol de capital.

 

Tomasz Szamocki,  senior manager iniţiere PPA-uri, R-Power

► Ideea din spatele PPA-ului este practic să asigure bancabilitatea din spatele proiectului. Aşadar, ne uităm la PPA-uri care pot accepta şi finanţare bancară. Acesta este factorul principal la care ne uităm.

► În România construim încă această conştientizare legată de PPA-uri. Primele PPA-uri probabil că vor fi semnate de companii internaţionale, care deja au experienţă.

 

Aurel Mîndrican, commercial optimization & market insights director, CEZ Grup

► În momentul de faţă este foarte greu în condiţiile de piaţă să administrezi toate aspectele. Din punctul de vedere al reglementărilor, din punctul de vedere al volatilităţii preţului şi putem să ne uităm pe pieţele OPCOM unde avem 3-4 tranzacţii maxim pe lună. Când ai 3-4 tranzacţii şi nu ai un indice de preţ forward stabil, nu poţi discuta de o piaţă a PPA-urilor în România deocamdată.

► Negocierea se rupe la cuantificarea riscului. Cât timp iei în considerare riscuri pe o perioadă foarte lungă de  timp, trebuie să vezi unde este preţul şi fiecare îşi cuantifică riscul diferit: producătorii nu vor neapărat un preţ mare.

 

Silvia Axinescu, senior managing associate, Reff & Asociaţii l Deloitte Legal

► Evident ne aşteptăm să avem prevederi obişnuite pentru orice tip de contract precum durata contractului care va fi corelată cu durata sprijinului pentru schema contractelor pentru diferenţă, respectiv maxim 15 ani de la data începerii plăţii, aspect pozitiv din perspectiva bancabilităţii proiectului şi menit să confere stabilitate.

► Plăţile sunt previzionate a se face în cel mult 24 de luni de la data punerii în funcţiune menţionată în contract. Probabil una dintre cele mai dezbătute, negociate şi relevante clauze este cea de garantare a preţului pentru că la finalul zilei dezvoltatorul trebuie să se asigure că acel preţ de execuţie dacă trebuie să fie plătit, va fi plătit.

 

Cristina Gimbovschi, şef departament analiză financiară şi project finance, direcţia corporate banking, BCR

► Din perspectiva noastră, ca şi eligibilitate atât pentru schema de CfD, cât şi pentru PPA mergem pe aceeaşi structură. Vorbim de proiecte de energie regenerabilă şi ne uităm atât la riscurile proiectului, cât şi la expertiza, experienţa şi capacitatea financiară a investitorului.

► Capacitatea financiară este necesară atât pentru contribuţia proprie, cât şi pentru momentele în care dezvoltarea proiectului deviază de la bugetul stabilit iniţial. Ne bazăm pe o colaborare în acest sens astfel încât aceste elemente să fie mitigate din timp.

 

Matthew Vogel, advisor for renewable energy development, Liberty Steel Group

► La Galaţi aveam înainte costuri cu energia de 8% din totalul costurilor, acum costurile cu energia sunt de 40%.

► Băncile îţi vor spune că ele cred  că proiectele sunt fezabile la un preţ în jur de 80 de euro pe MWh. Vor spune asta şi nu finanţează proiecte care sunt la mai puţin de acest preţ. Vrem şi PPA şi CfD şi îmi pare rău, dar din perspectiva mea, am nevoie cât mai repede posibil de energia electrică şi nu pot aştepta pentru CfD, sau ce ar mai putea veni.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO