♦ ZF alături de Deloitte organizează o nouă videoconferinţă, luni, 13 noiembrie, în intervalul orar 09.20-12.00, în care vom dezbate alături de autorităţi şi unii dintre cei mai buni specialişti din piaţă care sunt instrumentele de finanţare pentru miile de MW din energia verde ♦ Tema videoconferinţei este: Instrumente de finanţare pentru energia verde: Cum alegi între CfD-uri, PPA-uri sau granturi pentru un business-case solid?
Piaţa de PPA-uri, contracte de achiziţie de energie pe termen lung, rămâne subdezvoltată pe plan local, deşi aceste instrumente sunt văzute ca fiind esenţiale pentru ca noile proiecte de energie verde să obţină finanţare. În acest context, Deloitte alături de ZF vor organiza o dezbatere dedicată subiectului PPA-urilor în cadrul videoconferinţei de luni, 13 noiembrie, alături de unii dintre cei mai buni specialişti din piaţă.
Kamil Janczyk, director financial advisory în cadrul Deloitte Polonia, Matthew Vogel, advisor pentru dezvoltarea proiectelor de energie verde din cadrul SIMEC (Liberty Galaţi), Tomasz Szamocki, PPA production senior manager, R-Power, Mihai-Florin Necula, country manager, Naxxar şi Aurel Mindrican, commercial optimization & market insights director, CEZ România sunt speakerii care vor dezbate cele mai importante aspect legate de piaţa PPA-urilor.
În ultimii patru ani, numărul tranzacţiilor de tip PPA s-a triplat la nivel european, cu mai bine de 180 astfel de tranzacţii semnate doar în 2022, ceea ce aduce o creştere de 17% faţă de anul anterior. Spania este de departe ţara care a reuşit să semneze cele mai importante PPA-uri, pentru o capacitate de 6,1 GW de energie verde. România este şi la coada acestui clasament cu capacităţi de numai 0,2 GW care au intrat într-un contract de PPA anul trecut. Polonia, de exemplu, a avut capacităţi de 1,2 GW care au intrat în astfel de acorduri, arată o analiză S&P Global Commodity Insights.
Cel mai important beneficiu pe care o companie îl extrage intrând într-un astfel de contract pe termen lung este partea de stabilitate şi de predictabilitate a costurilor, concepte care în ultimii doi ani au fost pe cale de dispariţie din cauza situaţiei geopolitice regionale. Mai departe, îndeplinirea ţintelor care derivă din aplicarea principiilor ESG (environmental, social, and governance) ar trebui să fie o altă motivaţie. Reticenţa de a intra în astfel de contracte se explică prin mai mulţi factori. De exemplu, timp de aproape o decadă jucătorii pe piaţa energiei din România, prin lege, nu au avut voie să încheie contracte directe. Totodată, producătorii au o aşteptare puţin distorsionată prin prisma celor doi ani de criză în care preţurile au fost foarte mari şi vor să încaseze sume foarte mari. Dar nici consumatorii nu sunt foarte dornici să intre în astfel de contracte, mai ales în contextul în care până la fialul anului 2025 preţurile sunt oricum plafonate de stat.
Cum poate depăşi România blocajul din piaţa de PPA-uri, ce au de câştigat firmele din aceste contracte, ce tipuri de astfel de contracte sunt? Acestea, dar şi alte subiecte, vor fi dezbătute alături de unii dintre cei mai buni specialişti din piaţă în cadrul videoconferinţei: Instrumente de finanţare pentru energia verde: Cum alegi între CfD-uri, PPA-uri sau granturi pentru un business-case solid?
Cum poate depăşi România blocajul din piaţa de PPA-uri, ce au de câştigat firmele din aceste contracte, ce tipuri de astfel de contracte sunt? Acestea, dar şi alte subiecte, vor fi dezbătute, luni, 13 noiembrie, alături de unii dintre cei mai buni specialişti din piaţă în cadrul videoconferinţei Instrumente de finanţare pentru energia verde: Cum alegi între CfD-uri, PPA-uri sau granturi pentru un business-case solid?
