Special

Statul ar mai avea nevoie de 16 mld. euro să satisfacă cererile de retrocedare

Statul ar mai avea nevoie de 16 mld. euro să satisfacă cererile de retrocedare

Autor: Mediafax

17.04.2012, 00:03 609

Guvernul încearcă iar să găsească o soluţie pentru foştii proprietari la 22 de ani de la căderea regimului comunist şi pentru prima dată este pusă pe masă ideea limitării retrocedărilor, în condiţiile în care o serie de evaluări arată că valoarea totală a despăgubirilor ar fi de 16 miliarde de euro, adică 12,5% din PIB. Efortul ar fi suplimentar celui făcut până acum. Numai prin atribuirea de acţiuni la Fondul Proprietatea statul a cedat până în prezent active de 14 miliarde de lei (3,3 mld. euro) la valoare nominală pentru despăgubiri.

Şi celelalte state din Europa de Est au procedat la plafonarea despăgubirilor.

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu s-a întâlnit la sfârşitul săptămânii trecute la Guvern, cu ministrul finanţelor Bogdan Drăgoi şi cu ministrul justiţiei Cătălin Predoiu, pentru a discuta despre proiectul care limitează despăgubirile pentru imobilele naţionalizate, înainte ca documentul să fie aprobat de Executiv. Proiectul ar putea fi aprobat în şedinţa de săptămâna viitoare a Guvernului şi transmis Parlamentului pentru dezbatere în procedură de urgenţă, au declarat surse oficiale.

Într-un proiect de lege care urmează să fie transmis Parlamentului, Guvernul propune limitarea la 15% din valoarea reală a bunului în cazul despăgubirilor care vor fi plătite de stat foştilor proprietari pentru proprietăţile naţionalizate şi eliminarea posibilităţii restituirii în natură. Plata se va face eşalonat pe o perioadă între 10 şi 12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere şi stabilit la maximum 90 de zile.

Ministrul finanţelor Bogdan Drăgoi a declarat că plata integrală exclusiv prin bani pentru proprietăţile naţionalizate de comunişti, incluzând terenuri şi alte bunuri, ar însemna un efort bugetar estimat la 70 de miliarde de lei (16 miliarde de euro), din care mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri pentru 88.000 de imobile.

Poziţia Ministerului Justiţiei a fost de a susţine restituirea în natură a proprietăţilor naţionalizate şi eşalonarea pe o perioadă foarte lungă a despăgubirilor băneşti şi a respins total propunerea iniţială a Finanţelor, care doreau limitarea la 5% din valoare, conform unor surse oficiale. Decizia finală, de plafonare la 15%, va fi politică.

Ministerul Justiţiei a argumentat că varianta restituirii în natură concomitent cu limitarea la 5% din valoare a despăgubirilor în bani ar fi dus la un evident tratament discriminatoriu şi a venit cu soluţia ca despăgubirile în bani pentru care se vor obţine decizii irevocabile să fie achitate, eşalonat, pe termene lungi, astfel încât să nu greveze bugetul de stat.

Sursele citate au adăugat că, după discuţii "la nivel înalt", a fost aleasă varianta plafonării despăgubirilor la 15% din valoarea imobilelor care trebuie restituite şi eliminarea posibilităţii de restituire în natură, iar toate ministerele implicate au convenit să susţină fără nicio reţinere proiectul de lege, cel puţin în faza dezbaterii publice şi ulterior dacă nu vor fi aduse modificări înainte de trimiterea spre aprobare în Parlament. Potrivit aceloraşi surse, miza mare a procesului nu sunt casele naţionalizate, care ar fi reprezentat doar o mică parte din sumele de plată, ci despăgubirile pe care statul ar putea fi obligat să le plătească pentru culte şi minorităţi. De altfel, chiar ministrul finanţelor publice Bogdan Drăgoi a declarat joi că din totalul de 70 de miliarde lei estimat, care ar reprezenta echivalentul în bani al proprietăţilor naţionalizate, mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri de retrocedare pentru 88.000 de imobile.

O parte importantă dintre aceste imobile au aparţinut Bisericii Catolice Maghiare. Astfel, estimările Ministerului Finanţelor arată că pentru culte şi minorităţi ar fi necesar un efort bugetar pe următorii ani de 39 de miliarde lei, din care 34 de miliarde lei numai pentru Biserica Catolică.

Prin declaraţiile de joi, ministrul finanţelor a confirmat, implicit, că au fost discutate mai multe variante.

Întrebat de ce Guvernul nu a ales varianta unor emisiuni de titluri pe 15-30 de ani prin care să acopere sumele necesare despăgubirii foştilor proprietari, Drăgoi a replicat că această opţiune ar fi dus la creşterea datoriei publice totale cu 13% din PIB, ceea ce nu era sustenabil, mai ales că România s-a angajat voluntar să respecte Pactul Fiscal.

"De trei ani încercăm să ne ajustăm şi s-au făcut eforturi, s-au luat măsuri dure. Avem o constrângere pentru anul viitor să fim şi mai ambiţioşi, să mergem cu deficitul la 1% din PIB. O creştere a datoriei publice vine în contradicţie cu principiile Pactului Fiscal, unde noi putem merge pe un deficit structural mai apropiat de 1% din PIB tocmai pentru că avem o datorie publică mai mică", a explicat Drăgoi.

În cazul restituirii exclusiv în bani, statul ar urma să plătească foştilor proprietari de terenuri agricole confiscate sub regimul comunist aproximativ 11 miliarde de lei (2,5 miliarde euro) dacă nu se limitează despăgubirile la 15% din valoarea de piaţă, la 20 de ani după apariţia Legii 18 privind fondul funciar. De asemenea, pentru despăgubirea foştilor proprietari care au deţinut acţiuni la societăţi naţionalizate de comunişti, statul ar mai trebui să plătescă peste 7 miliarde de lei. "Ajustarea fiscală, deficitul structural şi până la urmă sustenabilitatea acestor plăţi, acestea au fost raţiunile pentru limitarea despăgubirilor", a conchis Drăgoi.

Foştii proprietari au fost despăgubiţi până acum prin acţiuni la Fondul Proprietatea, al cărui capital social s-a ridicat la circa 14 miliarde lei, şi prin despăgubiri în bani, în limita a 500.000 de lei, din dividendele plătite la stat de către Fondul Proprietatea.

În total este vorba de 202.114 cereri de despăgubiri înregistrate până în prezent, din care autorităţile au dat soluţii de restituire în natură pentru doar 23.382 de cazuri.

Circa 122.150 de solicitări, adică mai mult de jumătate dintre cererile de restituire, au fost respinse, redistribuite sau pur şi simplu nesoluţionate. Restituirea în echivalent s-a aplicat pentru 53.602 cereri de despăgubire. Prin eşalonare, efortul statului se va ridica în primul an la 531 milioane de lei (120 milioane de euro), conform reprezentanţilor ANRP.

Ministrul justiţiei Cătălin Predoiu a explicat că proiectul de lege privind limitarea despăgubirilor pentru casele naţionalizate este determinat de interesele despăgubiţilor, de presiunea indirectă a CEDO, a Curţii Europene de Justiţie şi de limitele bugetare indicate de Ministerul Finanţelor.

Predoiu a explicat că acţiunea de urgenţă este determinată de decizia pilot a CEDO în cauzele Atanasiu şi Poenaru împotriva României" şi "Solon împotriva României", termenul acordat statului român pentru reglementarea situaţiei din punct de vedere legislativ fiind 12 iulie 2012.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO