♦ România va deveni cel mai mare producător de gaz din Europa ♦ OMV Petrom va lua decizia de investiţii până la jumătatea anului 2023 ♦ Ministerul Energiei vede o creştere a apetitului investitorilor ♦ Fondurile de pensii ar putea investi în proiecte de infrastructură ♦ Interesul investitorilor pentru proiecte de energie regenerabilă nu se traduce şi în proiectele realizate.
Rolul României la nivel european devine unul din ce în ce mai important, în contextul în care reaşezarea priorităţilor energetice şi proiectele de exploatare din Marea Neagră o vor transforma în cel mai mare producător de gaz de pe continent, însă această poziţie trebuie evidenţiată şi pusă în valoare mai mult ca niciodată, după cum arată unele dintre concluziile celor mai mari jucători din piaţa locală de energie în cadrul primei zile ale evenimentului ZF Power Summit 2023.
„Trebuie să continuăm să valorificăm resursele pe care România le are. Spun adesea că România este o ţară bogată, cu potenţial care poate fi mai bine valorificat. Trebuie sa realizăm ce potenţial major avem: România este al doilea producător de gaz de pe continent şi va deveni cel mai mare producător de gaz de pe continent, odată cu declinul volumelor exploatate de Ţările de Jos. Trebuie să ne asigurăm că restul Europei înţelege că România poate avea un rol esenţial pe continent, în aceste vremuri complicate, în care toate ţările caută surse de gaz. Pentru a ajunge la acest rezultat, trebuie să colaborăm cu toţii pentru a ne asigura că se va şi întâmpla”, a declarat Eric Stab, preşedinte şi CEO al ENGIE România.
Conferinţa ZF Power Summit 2023 se desfăşoară în perioada 21-23 februarie şi este realizată în parteneriat cu ENGIE România, Ijdelea & Asociaţii, Electrica, MOL, Raiffeisen Bank, Vodafone, Hidroelectrica, Bondoc & Asociaţii, E.ON, Filip & Company, NNDKP, OMV Petrom, Premier Energy, SAS, STOICA şi Asociaţii, CRE, CEZ România, Photon Energy, Transelectrica, Nova Power & Gas, REI Group, Fondul Proprietatea, Marsh, MET Romania Energy, Schneider, Eurowind Energy, Parapet, NRGI.AI, Evergent, Coface, Tinmar Energy, ProCredit Bank, Alive Capital, Huawei, Romgaz, OX2, Horvath & Partners, Swift Energy şi Autonom.
Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, consideră potenţialul României este accentuat de perspectivele Mării Negre, acesta reprezentând un „game changer”. Compania va lua până la mijlocul anului decizia de investiţii asupra perimetrului Neptune Deep, de unde ar putea ieşi prima moleculă de gaz în 2027, în cazul unei decizii favorabile.
„România va produce energie atât pentru nevoile proprii, cât şi pentru UE. Dar ca acest obiectiv să fie îndeplinit, trebuie să atragem investitori. Ultimul an a fost incredibil de turbulent, dar trebuie, în viitor, să tratăm cu seriozitate acest potenţial şi să îl transformăm în realitate”, a explicat Verchere.
Discuţiile cu Ministerul Energiei au dat startul primei zile din cel mai mare summit dedicat sectorului de energie din România, iar ministerul de resort s-a arătat încrezător în interesul tot mai ridicat al invesititorilor pentru piaţa locală.
„Pentru anul 2022, am centralizat situaţia autorizaţiilor de înfiinţare de capacităţi depuse la ANRE şi suntem undeva la 800 de MW. Faptul că tot mai multe companii manifestă apetit din nou pentru instalarea de noi capacităţi de producţie este o certitudine. Vedem că piaţa este din nou efervescentă, vedem tranzacţii şi vedem că investitorii îşi doresc din nou să vină. Vedem practic al doilea val de regenerabile în România”, a spus George-Sergiu Niculescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei.
Mai mult, secretarul de stat a adus în discuţie şi nivelul fără precedent de fonduri aflate la dispoziţia sectorului public şi a sectorului privat, atât prin PNRR, cât şi prin Fondul de Modernizare. De cealaltă parte, reprezentantul 3SIIF – Fondul Iniţiativei Celor Trei Mări – atrage atenţia asupra necesarului de investiţii la nivel de infrastructură, susţinând că o soluţie ar putea veni dinspre fondurile de pensii.
„Nu există nicio restricţie semnificativă în România referitor la investiţiile în infrastructură din partea fondurilor de pensii, poate una sau două mici clarificări pe partea de reglementare, ceea ce face România un potenţial lider în a pune capital din fondurile de pensii în infrastructură. Alte ţări din regiune au restricţii în acest sens, care ar trebui eliminate, dar România are o oportunitate de a investi în infrastructură. (...) Fondurile de pensii din ţările dezvoltate plasează între 5% şi 7% din capital în astfel de proiecte”, a declarat Joe Philipsz, head of 3SIIF, Amber Infrastructure.
Conferinţa ZF Power Summit 2023 se desfăşoară în perioada 21-23 februarie şi este realizată în parteneriat cu ENGIE România, Ijdelea & Asociaţii, Electrica, MOL, Raiffeisen Bank, Vodafone, Hidroelectrica, Bondoc & Asociaţii, E.ON, Filip & Company, NNDKP, OMV Petrom, Premier Energy, SAS, STOICA şi Asociaţii, CRE, CEZ România, Photon Energy, Transelectrica, Nova Power & Gas, REI Group, Fondul Proprietatea, Marsh, MET Romania Energy, Schneider, Eurowind Energy, Parapet, NRGI.AI, Evergent, Coface, Tinmar Energy, ProCredit Bank, Alive Capital, Huawei, Romgaz, OX2, Horvath & Partners, Swift Energy şi Autonom.
Oana Ijdelea, managing partener, IJDELEA & Asociaţi:
► România este o piaţă dificilă. Europa, mai ales datorită politicilor verzi, ridică un mare semn de întrebare cu privire la activităţi de explorare absolut noi. În mod evident, singurele activităţi de explorare care au o şansă reală de a fi monentizate sunt explorările în stadii extrem de avansate.
► Piaţa din februarie 2023 încă aşteaptă lămuriri şi clarificări suplimentare de la guvern şi de la autorităţi, în privinţa tuturor măsurilor care, ca o avalanşă, au fost implementate în cursul anului trecut.
► Provocările în a atrage investiţii sunt lipsa stabilităţii pe partea de reglementare, din punctul de vedere al măsurilor fiscale şi cu impact fiscal şi modul în care mecanismele de control sunt aplicate.
► În loc să existe o măsură pentru a stimula investitorii, pare că ei sunt pedepsiţi. România, deşi ar putea fi autonomă şi autosuficienă, importă în continuare gaze.
► Sunt de părere că dacă toate aceste modificări legislative, venite peste noapte, nu ar mai avea loc, s-ar crea premisele ca toţi investitorii şi toţi producătorii să aibă o creştere a apetitului de a investi din nou. Într-un sistem fiscal şi de taxare aşa cum este industria producătoare de petrol avem redevenţe, avem taxe suplimentare atât pe offshore, cât şi pe onshore, avem taxă suplimentară inclusiv la producţia de ţiţei. Practic, nu mai sunt bani de investiţii.
► Acestea sunt greu rentabile, în acest moment. Pentru că noi nu suntem într-o zonă de război, dar suntem într-o zonă de conflict. Siguranţa în operaţiunile petroliere este prioritatea zero.
► În partea de predezvoltare, activităţi de exploatare în Marea Neagră pot fi desfăşurate chiar începând de astăzi. Întotdeauna au putut fi desfăşurate. Apetitul pentru risc pentru desfăşurarea unor asemenea activităţi, inclusiv suportarea costurilor aferente depinde de la investitor la investitor.
► M-aş uita la toate mecanismele şi instrumentele care încearcă să controleze piaţa. Apoi, la mult aşteptata strategie a hidrogenului. Şi nu în ultimul rând, aş încerca să fac tot ce pot să atrag investitorii în Marea Neagră, să stimulez titularii care exploatează acea zonă şi nu aş mai umbla la cadrul fiscal actual, decât în jos.
► O dezvoltare coerentă pentru un proiect care să se justifice din punct de vedere economic va necesita, odată avută legislaţia, între doi şi trei ani, doar pe parte de dezvoltare.
Eric Stab, preşedinte şi CEO, ENGIE România
► În ciuda tuturor problemelor cu care ne-am confruntat, România este şi rămâne o ţară prioritară pentru Grup. Pentru a ne face o idee, Grupul era prezent, în urmă cu 3 ani, în 72 de ţări, iar astăzi este prezent în numai 28. Deci, schimbări strategice pot surveni, dar Grupul a decis că România este o ţară prioritară pentru grup, pentru că vede potenţial de dezvoltare aici.
► Vom continua să investim în reţele, activitatea noastră cheie în România. Operăm 22.000 km de reţele local. În 2022 am investit 110 milioane de euro în reţele, am extins cu 430 km de noi reţele, adică echivalentul distanţei Bucureşti-Suceava. Am conectat anul trecut 80 de mii de clienţi noi la reţea. Dacă presupunem că, în spatele fiecărui contor sunt, în medie, 2,5 persoane, am conectat aproximativ un total de 210.000 persoane, adică echivalentul populaţiei unui oraş de mărimea Oradei sau a Ploieştiului.
► Rămânem consecvenţi acestei direcţii de dezvoltare a reţelelor. Dar, în egală măsură, ştim şi că viitorul gazului natural fosil este mai limitat decât al energiilor verzi, deci este nevoie să ne adaptăm strategia. Însă, vom continua să investim în infrastructa existentă. Am modernizat peste 8.000 de km de reţea din 2005. Insist pe acest subiect pentru că aud des că distribuitorii nu investesc. Nu este adevărat. Am investit 1,5 miliarde de euro din 2005 când am intrat pe piaţă.
► A doua direcţie strategică sunt regenerabilele, aflate în centrul atenţiei Grupului, care are ca obiectiv de a pune în funcţiune 4 GW de energii verzi pe glob, anual. România este parte din această strategie. Local, avem astăzi o capacitate de 120 de MW de energii regenerabile în funcţiune şi vrem să ajungem la 1000 de MW până în 2030. Avem, deja, proiecte în prospecţie care însumează 800 de MW, în varii stadii de dezvoltare, şi planificăm decizii importante de investiţie în acest an. Important este ca anual să existe proiecte de investiţie şi să facem paşi în această direcţie.
► Avem 30 de clienţi business pentru care am instalat panouri fotovoltaice sau suntem pe cale de a o face. Avem în construcţie cel mai mare proiect de panouri fotovoltaice pe situl Saint-Gobain pentru fabrica din Călăraşi, unde vom instala panouri fotovolatice de 8,6 MW de putere instalată. Avem şi 800 de clienţi rezidenţiali prosumatori pentru care am instalat panouri fotovoltaice.
► Cred că Europa va avea nevoie de gaz pentru mult timp de acum înainte, ştiut fiind că rămâne energia de tranzitie a tranziţiei energetice. Poate că Europa va mai folosi gaz rusesc, însă nu sunt convins. Important este că Europa s-a organizat pentru a se descurca fără gazul rusesc. Mulţi din Europa cred că vom reuşi să nu mai avem nevoie de gaz rusesc până în 2026-2027. Ştim că sunt, în continuare, ţări care depind de acest gaz, direct sau indirect, deci e dificil de spus ce se va întâmpla cu acestea, dacă vor adopta strategia de a înlocui gazul rusesc sau nu.
George-Sergiu Niculescu, secretar de stat Ministerul Energiei
► Pe final de sezon de iarnă vedem că preţurile sunt scăzute, iar din punctul de vedere al asigurării securităţii aprovizionării cu gaze naturale şi cu energie electrică nu am avut niciun fel de probleme pe toată durata sezonului rece.
► Suntem în primul rând în faţa acestui război. Avem, din păcate, un loc în faţă asigurat şi aceste provocări se adaugă la restul provocărilor care sunt acum la Ministerul Energiei.
► Cea mai mare provocare a fost să combatem preţurile ridicate la energie electrică şi la gaze naturale. Aici au fost ultradiscutate măsurile pe care Guvernul le-a luat. Vorbim de ordonanţele de urgenţă care au fost adoptate în vederea plafonării şi compensării facturilor.
► Ne-am confruntat cu o situaţie fără precedent, cu care ţările din Europa şi companiile din energie nu s-au mai întâlnit. Sunt lucruri pe care nimeni nu avea cum să le prevadă. A fost nevoie de măsuri. Guvernul României nu putea să asiste pasiv. Toate aceste măsuri sunt însă măsuri pe termen scurt.
► Modificările au venit pentru a trata punctual situaţia. Aceste măsuri trebuiau să fie luate în aşa fel încât consumatorul casnic sau noncasnic să fie protejat.
Joe Philipsz, head of 3SIIF (The Three Seas Initiative Investment Fund), Amber Infrastructure
► O parte semnificativă din fondurile dedicate infrastructurii vine din fondurile de pensii la nivel global, de la Europa de Vest sau Marea Britanie, până la Canada şi Australia. În urmă cu 30 de ani această clasă de active nu exista, dar acum fondurile de pensii din ţările dezvoltate plasează 5-7% din capital în proiecte de infrastructură din mai multe motive. În primul rând, volatilitatea randamentului este una redusă. (...) În al doilea rând, activele de infrastructură nu sunt corelate cu pieţele bursiere, iar pentru un fond de pensii care investeşte pe un orizont de 30 de ani este importantă protecţia în faţa inflaţiei.
► Cred că este nevoie de investiţii semnificative în reţelele de transport şi distribuţie, în special în sectorul energetic. Eu cred că în toată Uniunea Europeană avem prea puţine investiţii în reţele. Cred că ajungem în punctul în care devine un punct critic de presiune pe tranziţia energetică.
Tudor Constantinescu, principal adviser to the director general for energy, European Commission
► Este o perioadă în care piaţa energiei trebuie să facă faţă unor situaţii cărora nu a trebuit să le facă faţă până acum. Suntem într-o perioadă în care piaţa se ajustează.
► În contextul războiului din Ucraina, partea de securitate energetică a început să crească, iar în această perioadă a ajuns să fie principala preocupare. O serie întreagă de măsuri au trebuit luate pe termen scurt şi mediu, în special pentru stocarea de gaze. Principala provocare este de a găsi echilibrul între măsurile pe termen scurt şi cele pe termen mediu şi lung.
► Avem şi o provocare tehnologică. Dacă ne uităm la cum era mixul de energie în urmă cu 20 de ani şi spre ce evoluează, vedem că acum apar tot mai multe tehnologii care devin competitive: vânt, solar, onshore şi offshore. Vom vedea un sistem care nu mai funcţionează doar în regim centralizat, ci în care trebuie să existe partea de energii descentralizate, coexistând cu cele centralizate.
Mark Beacom, CEO Black Sea Oil & Gas (BSOG)
► Black Sea Oil & Gas s-a întâlnit ieri cu reprezentanţii Guvernului României pentru a discuta despre îngrijorările companiei în sectorul energetic din România, mai exact, despre impactul taxei de solidaritate.
► Taxa de solidaritate a fost introdusă în România pe lângă alte măsuri asemănătoare care deja fuseseră implementate.
► Când a venit vorba de taxa de solidaritate, în discuţia de ieri a BSOG cu Guvernul României, autorităţile au spus că nu au de ales şi că transpun regulamentul UE.
► Avem o problemă de securitate energetică chiar acum, care nu suportă amânare. BSOG este în măsură să crească peste ceea ce produce deja. În acest moment, producem 12% din consumul românesc şi credem că putem creşte puţin peste 20%, dar această taxă şi toate celelalte măsuri sunt obstacole care ne stau în cale.
► Avem potenţial de explorare. Vrem să intrăm în energia verde. Eolianul offshore este foarte interesant pentru noi, la fel şi zona de hidrogen verde.
► Preţuri de până acum nu au mai fost văzute înainte, au fost fără precedent şi au fost o problemă reală pentru piaţa de energie şi gaze naturale.
► Una dintre cele mai mari provocări pe care o vedem în continuare este instabilitatea. Avem nevoie în piaţa gazelor de reglementare şi stabilitate. Dacă rezolvăm aceste două probleme, cred că potenţialul pe care îl are România va fi cu siguranţă realizat.
Gabriel Andronache, director general Transelectrica
► Toată lumea spune că doreşte să investească, dar în realitate nu se instalează. În eolian România are o capacitate de 13.014 MW de peste doi ani, nu s-a instalat nimic în eolian. În fotovoltaic am început anul trecut cu 1.357 MW, am ajuns la 1.390 MW şi acum avem puţin peste capacitatea nuclearului, adică 1.419 MW.
► În acest moment reţeaua noastră are capacitatea de a transporta 27.000 MW şi avem instalaţi în România 18.812 MW. Deci avem încă o capacitate disponibilă de 9.000 MW. Din aceşti 9.000 MW, avem emise ATR-uri pentru eolian şi solar în total la nivelul Transelectrica de 4.500 WM. Din datele pe care le avem şi cei care sunt la nivel de distribuţie mai au emise ATR-uri în valoare de 2.500 MW, deci încă 1.000 MW disponibili. Asta e situaţia de fapt.
► Constatăm că se emit ATR-uri şi sunt multe proiecte care se fac şi care ajung să expire.
► Ce face Transelectrica? Noi avem un plan de dezvoltare foarte clar care este aprobat la nivelul ANRE. Dacă nu îndeplinim planul suntem penalizaţi de către autoritatea de reglementare. Anul trecut a fost îndeplinit la nivel de 96%, datele vor apărea săptămâna viitoare, vor fi datele preliminare ale companiei. În acest moment Transelectrica îşi face treaba, din cele 81 de staţii pe care le avem peste jumătate sunt retehnologizate, prin Planul de Modernizare în momentul de faţă mărim capacitatea de transport cu 1.000 MW, dezvoltăm încă cinci staţii, mărim capacitatea de interconexiune cu ţările vecine cu încă 800 MW, se dezvoltă reţeaua ca lungime cu 1.300 km, de la 8.900 km cât are în prezent.
Monica Iancu, partner Bondoc şi Asociaţii
► Este o jurisdicţie plină de provocări, însă oamenii care vin aici să investească, şi pe care îi aşteptăm cu drag, vin aici ştiind cum se întâmplă lucrurile în multe alte jurisdicţii. Desigur că problema taxei de solidaritate este un element care intră în zona extremă, prin modul excesiv în care a fost implementată. Altfel, dacă ne uităm la întreaga imagine, nu pot spune că cei cu care suntem noi în contact sunt speriaţi de problemele pe care le văd aici.
► Problema este legată de modul în care urmărim obiectivele şi cum autorităţile cooperează între ele pentru a armoniza ceea ce trebuie armonizat. Cred că mai degrabă avem o problemă în a livra şi a executa o decizie, decât de a face faţă numărului mare de solicitări. Sigur, sunt multe proiecte pe masă la acest moment, doar că sunt răspândite pe un teritoriu destul de mare încât să se poată ocupa cineva de ele. E drept că la nivel de autoritate de reglementare sau de distribuitor de energie poate exista o supraîncărcare, dar nu mi se pare că aceasta este o problemă sistemică, poate fi o problemă izolată.
Ondrej Safar, CEO CEZ România
► Sunt multe provocări, dar voi începe cu faptul că anul trecut am acumulat costuri pe care le-am amânat, iar acum am ajuns să discutăm despre investiţii. Nu este o întrebare pentru noi, vom investi cât vor autorităţile să investim, în funcţie de ce condiţii creează pentru aceste investiţii. Suntem la finalul unei perioade de regementare şi ar trebui să discutăm despre condiţiile pentru următoarea perioadă. Investiţiile pentru perioada asta au fost stabilite în 2018, am spus cât vrem să investim şi a fost transmis în tarif. Acum discutăm despre ce investiţii vor să facem şi cât de mult sunt dispuşi să traducă în tarife. Este foarte important pentru acest an. Aş considera asta principala provocare a acestui an, acest dialog constructiv, legat de strategia energetică, ce investiţii trebuie făcute în reţea şi cât suntem dispuşi să transpunem în tarife.
► Este important să ţinem minte că discutăm despre nevoile de investiţii în contextul în care în următorii cinci ani recuperăm costurile şi pierderile de anul trecut vor fi întinse în costul distribuţiei în următorii cinci ani.
Marius Nicolae, business solutions manager - artificial intelligence, SAS
► Din fericire, vorbim foarte mult şi despre inteligenţa artificială. Este un moment foarte bun al evoluţiei acesteia, am putea spune că este revoluţia inteligenţei artificiale, prin stabilitatea şi diversitatea cazurilor de business şi a problemelor pe care le poate adresa pentru clienţi.
► Până acum, a fost o problemă în zona de adopţie. În schimb, în ultima perioadă, observăm un flux continuu de informaţii prezente în piaţă. În ultimul timp vorbim despre inteligenţa artificială şi de chatbot, cum este ChatGPT, care în patru luni a reuşit să adune 100 mil. utilizatori, de peste 12 ori mai rapid decât cel mai bun site social şi de peste 40 de ori mai rapid decât adopţia telefoanelor mobile. Este un semnal foarte bun în piaţă pentru adopţia tehnologiei.
► Dacă ne întoarcem către sectorul energetic şi în special către zona de distribuţie, acest domeniu nu este străin de inteligenţa artificială şi de tehnologia avansată. Există de foarte mulţi ani soluţii în zona de optimizare şi predicţie a consumului, în zona de analiză a fiabilităţii reţelelor sau a pierderilor nontehnice, precum şi în zona de analiză a comportamentului clienţilor.
Volker Raffel, CEO, E.ON Romania
► Investiţia este răspunsul. Cred că strategia energetică pe termen lung a României este bună pentru că presupune un mix de producţie de energie. Există lucruri care pot ajuta România foarte repede, cum ar fi sursele de energie regenerabilă şi prosumatorii, dar şi evitarea risipei de energie. Aceste lucruri ar trebui făcute imediat. România va vedea deja rezultatele în iarna viitoare.
► Companiile de distribuţie sunt cruciale. Trebuie să le conectăm şi trebuie să întărim reţeaua. Trebuie să investim în noi tehnologii, în protecţia securităţii cibernetice şi trebuie să înlocuim infrastructura.
► Există potenţial pentru noi proiecte din surse regenerabile în România. Noi nu avem o problemă de conectare a surselor regenerabile. Sunt necesare condiţii potrivite şi perspectiva potrivită.
Alexandru Aurelian Chiriţă, CEO Electrica
► Avem o preocupare în a contribui la stabilitatea sistemului energetic pe care îl avem în România. E nevoie de un efort comun, care se va concretiza. Dacă am reuşit să facem faţă situaţiei de anul trecut, când a fost cel mai greu, vom putea şi anul acesta. Nu ştim exact care este viitorul pe termen scurt al preţului la energie, dar noi sperăm că lucrurile se vor stabiliza.
► Cred că este necesar un preţ predictibil şi stabil. Nu este relevant să ai un val în care profitul să crească brusc, dar care, pe de cealaltă parte, să îţi creeze instabilitate, îndeosebi în ceea ce priveşte cashflow-ul companiei.
Christina Verchere, CEO OMV Petrom
► Marea Neagră începe să fie un pol de interes major. De când Neptune Deep a fost descoperit în urmă cu 10 ani, alte depozite importante de gaz natural au fost găsite în zonă.
► România are un potenţial uriaş. În mod evident, aşa cum am mai subliniat, Marea Neagră reprezintă un game changer atât pentru noi, cât şi pentru România, deoarece va potenţa rolul de exportator şi de jucător regional al ţării. Din punct de vedere energetic, România se află într-o poziţie extraordinară. De asemenea, sunt de părere că România este destul de avansată în ceea ce priveşte energia verde. Strategia noastră de expansiune a afacerilor vizează în principal spaţiul românesc, deoarece consider cu fermitate că în el rezidă un potenţial extraordinar.
► România va produce energie atât pentru nevoile proprii, cât şi pentru UE. Dar ca acest obiectiv să fie îndeplinit, trebuie să atragem investitori. Ultimul an a fost incredibil de turbulent, dar trebuie, în viitor, să tratăm cu seriozitate acest potenţial şi să îl transformăm în realitate.
► Ultimii 2 sau 3 ani au fost foarte grei. Mai întâi, ne-am confruntat cu pandemia, apoi cu situaţia din Ucraina. Cred că, atunci când avem de-a face cu o astfel de creştere de preţuri, nu este surprinzător să asistăm la mai multe intervenţii. Provocarea este următoarea: cum se poate face acest lucru cu o bună consultanţă, astfel încât impactul să nu afecteze investiţiile pe termen lung? Nu este o treabă uşor de făcut. Consultanţa este fundamentală pentru investitori.
Răzvan Popescu, director general Romgaz
► Cred că lucurile vor fi mai aşezate anul acesta decât anul trecut. Anul trecut a fost un an de cotitură în care s-a schimbat total paradigma în ceea ce priveşte transportul de gaze în Europa. S-au găsit noi rute de aprovizionare. Cred că nici preţul nu va mai fi atât de volatil în 2023. De asemenea, consider că şi ordonanţele care au creat acea siguranţă de aprovizionare către clientul clasic au avut un rol important în piaţă.
► În acest moment, avem mai multe discuţii în ceea ce priveşte hidrogenul şi metanolul. Avem bugetate şi în strategie investiţii în regenerabile. În special, ne uităm la parcuri solare între 40 şi 60 MW. Important este însă să avem rezerva şi resursa care poate fi folosită în acest proces.
► În următoarele 90 de zile, studiul de fezabilitate pentru hidrogen va fi gata şi vom putea estima care este consumul şi potenţialul de hidrogen în România.
► Proiectul din Marea Neagră este înspre ultimii paşi înainte de pornirea lucrărilor. Se fac ultimele oferte. Operatorul mai are să îşi asume decizia finală de investiţii pe care Romgaz şi-a asumat-o odată cu achiziţia participaţiei şi odată cu achiziţia companiei deţinute de către ExxonMobil. Suntem pregătiţi în acest sens. Am bugetat şi pentru 2023 cheltuieli cu proiectul Neptun Deep exact pe baza datelor pe care le-am asumat împreună cu OMV Petrom. Suntem pregătiţi din toate punctele de vedere pentru începerea lucrărilor din Marea Neagră.
Lucian Enaru, country general manager Schneider Romania, Armenia & Moldova:
► Se fac investiţii masive, atât în disponibilitatea, cât şi în eficientizarea reţelelor. Cred că România este efervescentă în domeniul acesta, cu diferse scheme de finanţare - fie finanţare locală, fie finanţări europene. Aşadar, se investeşte mult. E adevărat că nu este o investiţie care se face peste noapte, ci durează. A mai venit în plus şi miracolul energiei electrice verzi, deoarece sunt o gramadă de proiecte, dar la implementare, încă suferim.
► Strict din punctul de vedere al automatizării, România vine din urmă, şi avem de recuperat. Spre exemplu, realitatea augmentată. Avem dispozitive mobile cu care operatorul îşi poate inspecta baza instalată, fiind automat informat de situaţia instalaţiei. Ei bine, lucrurile astea sunt de ani de zile disponibile în ţările dezvoltate.
► Noi acum trecem prin primul val al automatizării reţelelor. În ţările din Europa, deja se fac upgrade-uri la aceste reţele.
► În ceea ce priveşte scopul final al acestor upgrade-uri, e vorba în primul rând de confortul utilizatorului şi de disponibilitate.
► În prezent, reţelele noastre sunt destul de bine securizate. Nu prea s-a auzit de incidente majore în securitatea reţelelor din România. Cu toate acestea, trebuie să fim în continuare foarte responsabili.
Joachim Steenstrup, director external affairs and strategy la Eurowind Energy
► Cunoaştem piaţa din 2010 şi ştim că este nevoie, în această zonă, de energie verde la preţuri accesibile. Pentru dezvoltarea acestui obiectiv, România este deosebit de atractivă. Pe pieţele din Danemarca şi Germania deja avem o tradiţie îndelungată, dar Polonia şi România sunt pieţele energetice ale viitorului european.
► Ne-am păstrat echipa de dezvoltare în România încă din 2010, am finalizat primul parc eolian de atunci şi avem în plan un parc eolian de 3 GW pe care ne aşteptăm să îl construim înainte de 2030.
► Pe lângă Dobrogea, căutăm să ne extindem în toată ţara. Legat de dezvoltare, ceea ce s-a schimbat în ultimul an este faptul că toată lumea şi-a dat seama că nu avem timp să petrecem 7 sau 8 ani pentru a dezvolta un parc eolian. Avem nevoie de o energie verde accesibilă, deoarece gazul rusesc nu mai este disponibil. Totuşi, cred că cei mai mulţi dintre noi au început acest proiect cu o mentalitate foarte răbdătoare. Ştim că nu ne mai putem grăbi. Pe lângă asta, România nu este un loc greu de operat din cauza birocraţiei. Nu este cu nimic mai greu de operat în acest spaţiu decât în Italia sau Franţa, spre exemplu.
