Sunt multe companii poloneze cu activitate în România şi puţine firme româneşti în Polonia. De ce? Din experienţa dumneavoastră, ce face diferenţa între un antreprenor polonez şi unul român? Este vorba de mentalitate, despre resurse financiare, despre curajul de a risca?
„Cred că este câte un pic din fiecare. Businessul polonez este în general mai activ în străinătate decât cel românesc. În Polonia am putut începe afaceri private încă din anii ’80, iar Polonia nu a fost atât de devastă de comunism cum a fost România“, spune Jakub Malecki, directorul general al companiei LOT pe România şi Republica Moldova.
„Marea diferenţă o face experienţa. Investitorul din Polonia ştie exact unde şi la ce să se uite pe piaţă. Nu pierde timpul cu «2 iepuri». Are acces rapid la capital, la finanţare bancară. Mai nou, investitorii polonezi se finanţează prin emisiuni de obligaţiuni, chiar dacă nu sunt listaţi pe bursă. Multe companii poloneze au obţinut rezultate bune în ultimii ani datorită fondurilor de la UE. După 2004, companiile au beneficiat de avantajele pe care le oferă aderarea. În Polonia, companiile iau fonduri de la UE inclusiv pentru dezvoltare şi inovaţie. Numai în 2015 au fost înregistrate în România 54 firme noi poloneze, cu un capital însumat de 123,7 milioane euro. Polonia are o economie de aproximativ trei ori mai mare decât cea a României, în timp ce capitalizarea bursei este de 10 ori mai mare comparativ cu capitalizarea bursei de la Bucureşti. De aici şi rezultă această discrepanţă majoră dintre capitalurile directe investite, mai exact lipsa capitalului românesc“, explică Andrei Mocanu, managing director la Kredyt Inkaso România.
Românii vorbesc mult, căutarea terţilor vinovaţi pentru lipsurile proprii este sport naţional. Polonezii vorbesc puţin, îşi suflecă mânecile şi îşi fac treaba fără să se vaite. În principal cred că este vorba de mentalitate. Aş da un exemplu care este mai relevant decât teoria. Am avut o avarie majoră acum doi ani în fabrică. Echipa specială de service din Polonia a venit cu maşina de service, peste 14 ore de drum, au ajuns la două noaptea, au băut o cafea şi s-au apucat de muncă. Au muncit până seara la 20 au mers la hotel, au dormit patru ore, după care au plecat înapoi în Polonia, unde aveau alte urgenţe. Nicio secundă nu s-au văicărit, nu au fumat câte 50 de ţigări de persoană, au muncit continuu până au rezolvat problema“, povesteşte Cristian Cornea, directorul general al Can-Pack România.
Andrei Mocanu, managing director la Kredyt Inkaso România: „Numai în 2015 au fost înregistrate în România 54 firme noi poloneze, cu un capital însumat de 123,7 milioane euro. Polonia are o economie de aproximativ trei ori mai mare decât cea a României, în timp ce capitalizarea bursei este de 10 ori mai mare comparativ cu capitalizarea bursei de la Bucureşti. De aici şi rezultă această discrepanţă majoră dintre capitalurile directe investite.“
„Desigur, există spaţiu pentru companiile şi produsele poloneze în România aşa cum este spaţiu pentru cele româneşti în Polonia. Aceasta se reflectă cel mai bine în prezenţa tramvaielor PESA în Cluj-Napoca şi în creşterea vânzărilor Dacia în Polonia. De asemenea, folosim software dezvoltat în România pe vehiculele noastre“, afirmă Andre Masek, marketing director la PESA.
„Sunt sigur că a rămas destul potenţial pentru investiţii internaţionale în infrastructură, turism, tehnologie înaltă şi agricultură“, răspunde Jakub Malecki. „Personal cred că acesta este doar începutul. Interacţionez cu mulţi investitori polonezi interesaţi de România. O bună parte deja şi-au bugetat pentru următorii ani investiţii majore pe piaţa românească. Începând de la servicii financiare, IT, outsourcing, construcţii, agrobusiness etc.“, spune Andrei Mocanu (foto stânga).
„Cred că investitorii polonezi din toate domeniile mai au suficient loc pentru a se poziţiona pe piaţa românească în domenii unde pot deveni rapid referinţe de seriozitate şi calitate“, spune şi Cristian Cornea.
Spre ce activităţi s-ar putea îndrepta întreprinzătorii români care vor să construiască afaceri în Polonia? Le-ar fi uşor sau mai greu în comparaţie cu mediul de afaceri din România?
„Exemplele pe care le-am dat nu sunt accidentale. În România putem vedea dezvoltându-se rapid industria IT. Să fie aceasta şansa de dezvoltare pentru companiile româneşti pe piaţa poloneză?“, se întreabă Andre Masek.
„Pentru mine, un consumator care trăieşte în România deja de peste trei ani şi jumătate, este evident că excelentele vinuri şi băuturi spirtoase româneşti vor fi apreciate în Polonia pentru calitatea lor ridicată şi pentru preţurile rezonabile“, crede Jakub Malecki.
„Îmi este foarte greu să cred că putem construi cu capital românesc afaceri în Polonia. Piaţa este destul de matură, cu o concurenţă acerbă. Marjele de profitabilitate scad de la an la an, doar tehnologiile moderne ar avea şanse reale: IT-ul, aplicaţiile pentru mobil, software etc.“, spune Andrei Mocanu.
„Polonia este o piaţă matură, care funcţionează pe criterii de eficienţă şi logică economică. Prea des aud la români că «nu merită». Oamenii de afaceri români visează prea des la marje uriaşe obţinute cu muncă puţină, ceea ce în sisteme economice mature nu prea e posibil“, apreciază Cristian Cornea.
Ajută statul polonez expansiunea companiilor poloneze în străinătate? V-a ajutat statul român?
„Întreprinzătorii polonezi care vor să înceapă afaceri în străinătate pot primi informaţii despre situaţia economică de acolo, despre piaţă şi despre eventualii parteneri la departamentele de promovare a comerţului şi investiţiilor din ambasadele noastre. În ceea ce priveşte statul român, am primit sprijin substanţial din partea autorităţilor din Cluj şi mai ales din partea Aeroportului Cluj pentru promovarea serviciilor noastre acolo“, spune Jakub Malecki.
„Nu ştiu exact cum îi ajută, dar în mod sigur nu îi încurcă. Există o multitudine de demersuri ale autorităţilor menite să pună în contact investitorii polonezi cu potenţiale pieţe noi, fie prin secţiile economice ale ambasadelor, fie prin diferite ministere şi agenţii locale. Nu aş putea indica un sprijin concret din partea autorităţilor din România care să ne fi ajutat să evoluăm. Sunt extrem de mulţumit dacă statul nu ne încurcă, ceea ce din păcate uneori se întâmplă, mai ales prin schimbările intempestive de legislaţie şi prin legislaţia care adeseori este confuză şi interpretabilă“, afirmă Cristian Cornea.
„Toate ambasadele Poloniei din străinătate au oameni foarte bine pregătiţi atât din punct de vedere economic, cât şi pentru dezvoltarea relaţiilor de afaceri pe plan local. Birourile de promovare de pe lângă ambasade se concentrează pe întreprinderea de acţiuni promoţionale pe lângă organismele publice şi private pentru orientarea investitorilor în afara ţării. Organizează întâlniri cu oameni de afaceri, în vederea transmiterii de informaţii şi semnale cu caracter economic, financiar, legislativ etc., care să-i stimuleze pe aceştia în interesul dezvoltării relaţiilor cu parteneri locali“, explică Andrei Mocanu.
