Suplimente

ZF 23 de ani. Actori în regiune. Croaţia: dacă turism nu e, nimic nu e

ZF 23 de ani. Actori în regiune. Croaţia: dacă turism nu e, nimic nu e

Autor: Bogdan Cojocaru

18.11.2021, 19:00 323

Turismul, sectorul economic cel mai sever afectat de restrucţiile impuse în timpul pandemiei peste tot în Europa, asigură locuri de muncă pentru 115.000 de persoane în Croaţia.

Când pandemia a lovit Europa şi a pus capăt libertăţii de mişcare, Grecia şi Croaţia, statele cu cea mai mare dependenţă de veniturile de turism din UE, au luat mai devreme decât alte state europene măsuri pentru limitarea răspândirii virusului, cu riscul criticilor din partea ţărilor vecine. Era la început de primăvară, iar luna mai, când începe sezonul turistic, se apropia.

Ce a urmat avea să demonstreze că Grecia şi Croaţia aveau toate motivele să se teamă. Pandemia nu a plecat şi, mai mult, a revenit cu forţe proaspete.

Lockdownurile impuse în prima fază au devastat pur şi simplu economia croată. Mulţi au prezis că aceasta va înregistra cea mai mare scădere economică dintre continentului şi aşa a fost. În al doilea trimestru din 2020, PIB-ul s-a prăbuşit cu -15%. În trimestrul următor, scăderea a fost de -10%, apoi de -7%. A fost un dezastru, aceasta pentru că turismul, sectorul economic cel mai sever afectat de restrucţiile impuse în timpul pandemiei peste tot în Europa, asigură locuri de muncă pentru 115.000 de persoane în Croaţia.


Croaţia este printre puţinele state din regiune

care are un terminal de gaze naturale lichefiate. Aceasta face din

Croaţia un jucător important în eforturile est-europenilor

de a-şi diversifica sursele de gaze.


În turism lucrează peste 20.000 de firme şi afaceri. Tot acolo şi salariile sunt printre cele mai bune. Salariul mediu brut lunar ajunge pe la 1.000 de euro. Turismul internaţional aduce venituri pentru aproape 7% din populaţie. Iar aceste venituri sunt echivalente cu aproape 20% din PIB-ul ţării sau cu 35% din veniturile din exporturi. Croaţia a ajuns aici deoarece între 2012 şi 2019 şi-a dublat capacităţile de găzduire a turiştilor.

Există acolo peste 100.000 de hoteluri, moteluri şi pensiuni. Croaţia are o industrie. Are mai multe şantiere navale, a căror producţie este în cea mai mare parte exportată. Produce, de asemenea, chimicale. Una dintre cele mai mari companii este INA, care se ocupă de explorarea şi exploatarea petrolului şi gazelor naturale şi cu procesarea hidrocarburilor.

Cel mai mare angajator rămâne Konzum, un uriaş lanţ de supermarketuri cu peste 700 de magazine în Croaţia. Retailerul este prezent şi în alte state din regiune, ca şi INA. Însă, după cum o descrie guvernul american, economia croată încă nu a depăşit perioada de tranziţie către economia de piaţă. Veniturile majorităţii croaţilor încă vine din sectorul public. Aceasta poate şi pentru că fosta ţară iugoslavă este ultimul venit în UE, aderarea făcându-se în 2013. Totuşi, este nerăbdătoare să adopte euro şi o va face înaintea României, Poloniei şi Ungariei. Un aspect deosebit care merită menţionat este că această ţară se numără printre puţinele din regiune care au un terminal de gaze naturale lichefiate. Aceasta face din Croaţia un jucător important în eforturile est-europenilor de a-şi diversifica sursele de gaze.

AFACERI DE LA ZERO