TrebuieSaRepornimBusinessul

#zftrebuiesarepornimbusinessul. Idei pentru Iohannis şi guvern pentru repornirea businessului şi a economiei

#zftrebuiesarepornimbusinessul. Idei pentru Iohannis şi guvern pentru repornirea businessului şi a economiei
06.04.2020, 00:07 1470

ZF a continuat să primească propunerile antreprenorilor şi ale managerilor din mediul de business local, ca răspuns la iniţiativa de a aduna idei şi soluţii pentru a trece businessul şi economia de criză. Gergo-Laszlo Majer, managing partner al Four Decor International SRL, companie cu 25 de angajaţi şi afaceri de 1,3 mil. euro: Dacă nu se întâmplă ceva foarte clar în următoarele 15-30 de zile, o să fie un val mare de disponibilizări, vorbim despre zeci de mii de persoane.

 

Barbu Nicolae,

director General Innovative Professional Services (IPS)

Ce s-ar mai putea face, sa fie ajutate firmele locale sa reporneasca? Sa se permita, prin modificarea legislatiei, ca obligatiunile corporative sa poata fi emise si de SRL-uri (ex in UK se poate, dar acolo chiar se pot multe & SRL-urile sunt forma cel mai des aleasa pentru inregistrarea unei firme in Ro), nu doar de SA-uri. Pentru a fi lichide ar fi de preferat ca AeRo (sau o noua sectiune a BVB) sa permita listarea lor. La final de 2019 erau aprox 13 mld eur in depozitele bancare ale populatiei. Si daca doar 10% din aceastea se duc in obligatiuni SRL/SA, deponentii cu apetit mai ridicat pentru risc vor avea reward-uri cel putin duble/triple vs cele de la depozite la Lei si cel putin de 4x la Eur. Nu este de asteptat sa avem vreun fenomen de money-run dinspre banci, ca totusi instrumentele sunt mai complexe si practica in piata este orientata spre plasamente private (max 150 beneficiari abordati pentru a investi). In felul acesta s-ar putea dubla usor suma initial vehiculata ca acordabila sub forma unor credite cu garantii guvernamentale si nu s-ar mai baza (ca si furnizor de cash) pe stat. Investitorii in obligatiuni vor decide ei daca merita cumparat un astfel de instrument, care sa ii fie pretul (dobanda), in fond daca ëcumparaí povestea si planurile de viitor ale prospectului/firmei. In ultimii doi ani s-au listat tot mai multe obligatiuni corporative pe BVB.

Sa se promoveze/sustina mai intens fondurile/sursele mezanin (un instrument hibrid, cu multe elemente specifice unui credit, dar si cu optiuni de capital). De preferat ca acestea sa isi obtina resursele de la UE, IFI, Fonduri de pensii (daca li se permite) si high net worth individuals. Acesti mezanini, pot merge alaturi (riscul de canibalizare intre ei fiind redus) de bancile ce vor activa in viitoarele programe de creditare cu garantii de la stat si o pot face intr-un mod flexibil colateralizat sau in conditii mai sitmulative pentru ei (pari-passu pe garantiile de la stat). Astfel vor fi un bun instrument de leverage, ce se va baza mult pe analiza si selectia ce o vor face bancile, venind in ajutorul atat al clientului (acces la sume mai mari), cat si al bancilor (control mai bun al concentrarii per/client). Lista scurta de avantaje oferite de un mezanin partener sunt: permit o foarte ridicata flexibilitate pe toate elementele de structura ale creditului, sunt mai ieftini vs un creditor prin capital/vanzare de actiuni insa mai piperati ca preturile unui credit, asigura o diversificare a surselor de finantare si pot aduce o flexibilizare a conditiilor creditului bancar.  Noí, amuí ce facem? PS: cele de mai sus nu reprezinta recomandari afiliate sau PR (ca daca ar fi marketing si l-ar face ei), sunt doar doua idei care, din punctul meu de vedere, sunt usor implementabile si ar mai ajuta o parte din firme locale.

 

Gergo-Laszlo Majer,

managing partner Four Decor International SRL, companie cu 25 de angajaţi şi afaceri de 1,3 mil. euro

Avem doua divizii: vindem produse HoReCa (accesorii si ustensile de bar, espressoare, cafea, etc.) - B2B si B2C online + offline cu o distributie mica in Oradea, dar avem şi o fabricuta mica unde producem decoratiuni interioare (tablouri si stickere decorative). Suntem furnizori pentru majoritatea retelelor din tara + export. Problema este că, în HoReCa, 95% din clientii si-au inchis locatiile. Intrucat nu se stie nimic concret  nici dupa 2 saptamani despre creditele garantate de stat (FNGCIMM) si somajul tehnic se schimba la fiecare 2-3 zile, se intampla urmatoarele lucruri pe piata: firmele si locatiile mici (0-5 angajati) nu mai platesc facturile incat asteapta la "ceva", iar firmele/locatiile medii (20-250 angajati) nu mai au cum sa plateasca facturile incat au costuri fixe prea mari. Fara fapte si un raspuns clar din partea guvernului, mai au mai mult de 15-40 de zile pana cand epuizeaza banutii (care au fost pusi la o parte pentru expansiune si in general pentru capital de lucru). Deci daca nu se intampla ceva foarte clar in urmatoarele 15-30 zile, o sa fie un VAL MARE DE DISPONIBILIZARI, vorbim aici despre zeci de mii de persoane.

ATENTIE! Retelele lor sunt autohtone, ei fac cel mai mult pentru piata, educa lumea si au o valoare adaugata fata de o crasma de langa drum. Vorbesc despre retelele cum ar fi Meron sau Ted's, Spartan si multe altele.

In ceea ce priveste firmele/ locatiile corporate, acestea au cash nelimitat gratis sau cu costuri aproape de 0. Probabil pe hartie ei vor fi "cei mai afectati", insa 99% vor supravietui.

La productie avem un -75% (cum sa faci vanzari de eemplu. la Leroy Merlin daca este inchis).

Oricum era greu de o vreme:

* controale, birocratie, curs instabil.

* credite greu primite, multa birocratie si ai nevoie de o contabila dedicata pentru banca si dureaza x luni..

* echipamentele sunt chiar scumpe (o imprimanta industriala incepe de la 100-150 de mii de euro) si perioadele oferite de banci sunt prea scurte pentru amortizarea investitiei (cum sa concuram pe export cu o firma din germania sau polonia care primeste un credit pe termen de 10-15-20 de ani si cu dobanzi mai mici)

* utilizam echipamente speciale, bancile ofera credit cu 35-40-50%   downpayment.

* no support pentru export

* in zona noastra nu mai gasim oameni pentru productie, am adus nepalezi.

Eu personal am venit acasa in Romania in anul 2008 din Ungaria/Portugalia (universitate), chiar si cu problemele pe care le avem ma simt ca sunt acasa, sunt intre prieteni si familie, si stau intr-un oras fain si activ cu un primar deosebit.

Nu am facut prea multi bani/profit, dar avem 25 de angajati si am vazut un trend crescator, chiar si cu problemele enumerate, am gasit finantare si am investit. Am investit si ne-am gandit pe un termen lung  si output-ul a inceput sa fie frumos si am fost multumit. Am inceput firma cu un capital de 2.500 Ron si anul trecut am ajuns la un rulaj de 1.3 m de euro lucrand chiar sambata si duminica, nu 8, ci 10, sau chiar 12 ore pe zi, dar din cifre am inceput sa regasim un confort pe care acum l-am pierdut foarte rapid.

Am avut noroc ca:

- am simtit din prima ca avem nevoie de export. Acum suntem furnizor pentru retele din Franta, Ungaria, Bulgaria, Rusia, insa din puterea noastra. Ca si antreprenor lucrezi mult si nu prea ai timp sa gasesti oportunitatile, aici statul ar trebui sa investeasca masiv. Trebuie cautate firmele dupa caen si sa le ajute el pentru a gasi contacte, contracte, pentru export.

- mergem la targuri anual (daca esti producator ar trebui sa te ajute statul cu expunere, suport material, bani, credite etc.)

- stiam ca avem nevoie de macar 2 tipuri de business (1 - comert HoReCa, 2 - productie pentru retele DIY / FMCG ), din pacate acum ambele au picat

Solutii de care simtim ca avem nevoie in short si long term:

- "made in romania" un brand national!! daca esti producator (de mancare, lapte, bicicleta, nu conteaza ce)  in tara sa poti adauga aceasta emblema pe produs (ca si un ISO al calitatii, haideti sa-l numim ISO al sustinerii productiei interne)

- pentru perioada 15 Martie - 15 Aprilie: statul sa suporte 100% CAS Ă CASS

- pentru perioada 15 aprilie - 15 mai: statul sa suporte 75% CAS Ă CASS, si asa mai departe. (15-mai - 15 iunie 50%).

- produsele ce sunt fabricate in tara 100% (nu doar ambalate) - sa aiba un TVA special redus de 10-13%

- pregatit o lista cu unele produse de baza cu TVA 0% care sunt de interes national: lapte, porumb, faina, apa, "paine", ulei, zahar (legume si fructe doar ce provin din tara in cantitati mici, sub x tone /an)

- TVA general de 20-22%

- credit pentru capital de lucru (garantie FNGCIMM 100%) - in max 2 saptamani! pana x suma

- credit pentru capital de lucru (garantie FNGCIMM 70-90%) - in max 1 luna! peste x suma

- daca in perioada asta nu ai dat afara pe nimeni atunci poti face un delay de xx zile pentru platile de CASĂTVA

- daca in perioada urmatoare angajezi oameni atunci primesti o bonificatie de 10-100% din impozit de profit pentru 6-12 luni (raportat la nr salariatilor din bilant 2019)

- credit de investitii pe echipamentele speciale (80% garantie de stat, 20% proprietar) 3-7 ani

- credit de investitii pe echipamente speciale - termen lung - peste 10-14 ani (100% garantie proprietar), adica de ex. banca XY ofera credit pe 7 ani, statul sa "dubleze" perioada. Practic statul "plateste" 50% pentru primii 7 ani si devine co-proprietar si apoi in urmatorii 7 ani tu platesti restul statului.

- credit pentru export adica "promovarea produselor/expunere/targuri" - comision 0%, dobanda 0%, pe termen de 2-3 ani. Cam atat dureaza sa pregatesti o gama de produse de la A la Z.

- daca oricum suntem intr-o situatie grea, hai sa mai adaugam ceva: TERMEN DE PLATA max 30 de zile - reglementare prin lege.

Trebuie gasit o solutie aici, noi ca si producatori oferim termen de plata 75-120 zile (depinde de retea), altfel nu avem contracte, platim TVA imediat, insa incasam cand incasam. Practic am devenit banci si acum retelele mari au venit ca nu au cash flow si nu mai platesc! (inclusiv cele mai mari). Producatorii au devenit "banci".

- digitalizare masiva ANAF si tot guvernul, comunicare prin email, etc.

- conectarea caselor de marcat la ANAF

- conectarea programelelor de gestiune Ă facturare la ANAF

- digitalizarea si albirea serviciilor din economie (de ex "bisnitari masini", instalator, service-uri de masini, maistru de "orice" fel, planificator de evenimente, etc.).

Daca nu incepem sa deschidem portile si locatiile in 45 zile treptat, atunci sunt sigur ca nu 10%, ci peste 20-25% vom fi someri in tara. (si vom deveni antreprenori fara case, incat vom pierde in favoarea bancilor, ca sunt in garantie)

Noi nu am intrat in somaj technic (incat utilizam timpul primit pentru listarea produselor noi, curatenie mare, intretinerea echipamentelor etc.), si nu am dat afara pe nimeni, si sunt mandru de asta, insa in 30 de zile cheltuim toti bani care au fost pust la o parte pentru expansiune.

 

Adrian AMBROSE, fondator & director general fabricatinRO

Am citit zilele trecute articolul publicat în ZF şi cred ca platforma creată de echipa mea ne poate ajuta pe toţi. Sunt Adrian Ambrose, fondatorul proiectului fabricatinro.ro, un proiect care aduce împreună în mediul online antreprenori din România şi clienţi care apreciază produsele şi serviciile fabricate aici, în ţară. 

Deşi ne confruntăm şi noi în echipă şi în comunitate cu temeri şi incertitudini, zilele acestea pe mine m-au făcut să cred şi mai tare în proiectul pe care l-am lansat acum 6 ani. Ca români, cred că suntem cu toţii în situaţia personajului principal din romanul „Alchimistul“al lui Paulo Coelho care, după ce a bătut lumea toată, descoperă valoarea chiar acasă la el. Asta ne propunem noi, să aducem cât mai mult din valoarea asta românească în acelaşi loc, în aşa fel încât să fie uşor de descoperit pentru cei, din ce în ce mai mulţi, care gândesc aşa ca noi.

Cred că dacă am integra pe platforma noastră majoritatea partenerilor dumneavoastră cu produse şi servicii care se pot achiziţiona online de oamenii care acum stau acasă şi dacă ne-am mări vizibilitatea la nivel naţional cu ajutorul dumnevoastră, am putea să salvăm multe afaceri. Pe altele le putem şi creşte bineînţeles.  

Scopul proiectului la nivel economic este de a creşte afacerile antreprenorilor din România care la rândul lor să contribuie la creşterea bugetului de stat, care apoi creează beneficii prin tot mecanismul economic.

 

Andrei H.

Situatia actuala este foarte delicata, iar incurajarile din partea domnului Presedinte pentru a promova produse autohtone sunt foarte vagi si  par a fi lipsite de chibzuire (forethought). Promovarea produselor autohtone este ca si cum am aplica un bandaj asupra unei rani care a ajuns la os, ar fi nevoie de o actiune mai profunda.

Ritmul in care situatia  decurge este nemaiintalnit, pentru referinta, acesta este un grafic cu US initial jobless claims saptamanal. Diferenta in grafic este uriasa. Cum in Romania  nu exista un sistem asa amplu de reportare (din cate stiu), pot sa asum ca situatia este similara si la noi (am citit in presa ca sunt aproximativ 1 milion de persoane cu contracte suspendate, 115 mii concediate)

In situatia actuala, toate tarile au 3 variabile importante - sanatatea cetatenilor, economia si  o combinatie intre  privacy +/- independenta cetatenilor.

Am vazut cum Ungaria s-a transformat in dictatura, iar in India, persoanelor care stau in carantina li se cere un selfie pe whatsapp la fiecare ora de la ei din casa. Sunt niste masuri extreme luate de tari pentru a mitiga  riscul virusului, dar nu cred ca este cazul ca Romania sa se transforme intr-un regim autoritar ca sa rezolvam aceasta situatie.

Exista si democratii care PAR (putem spune cu certitudine abia in retrospectiva) ca  au rezolvat aceasta criza: 

1. Coreea de Sud, datorita  testarii in masa a populatiei. Acest scenariu idealist pica, pentru ca nu avem buget si  capacitatea necesara. De asemenea, s-a dovedit ca deja avem transmisie intracomunitara, asa  ca acest scenariu nu prea mai e posibil cu un nr. limitat de teste, nu putem amenaja drive-throughs in orase prin care oamenii sa se testeze voluntar. The cat is out of the bag. 

  2. Singapore, datorita  inregistrarii locatiei pacientilor  cu coronavirus. Daca un om a trecut pe langa mine la magazin si a fost diagnosticat cu coronavirus, voi primi o notificare daca  am trecut pe langa el in ultimele zile. Statul din Singapore a facut open-source (adica orice stat poate prelua aplicatia  si o poate implementa) aceasta aplicatie. Deja datele locatiei sunt preluate de Apple, Google maps pe toate smartphone-urile in circulatie. Statul a  incentivizat acest program printr-o suma de $100 pe luna, pt fiecare cetatean  care foloseste aplicatia.

3. Cehia, Japonia, Singapore, Hong Kong - desi numerele in Japonia nu sunt de incredere (din cauza intereselor in JO 2020, vom afla cu certitudine peste cateva saptamani), aceste tari folosesc mastile in masa. Ministerul Sanatatii a implicat pe Facebook faptul ca mastile din bumbac, tesute nu functioneaza. Este adevarat ca eficacitatea lor este suboptima fata de mastile chirurgicale sau mastile N95, 3M... preventia este mai buna decat nimic. S-a dovedit ca mastile tesute blocheaza 70% din continutul viral, astfel ca daca fiecare om ar purta o masca obligatoriu, nu ar mai fi o problema si cazurile nu ar mai creste exponential.

Aici sunt 34 de lucrari stiintifice in care se demonstreaza eficienta purtarii mastilor vs lipsa mastilor      

4. Suedia inca nu a luat aproximativ nicio masura, este un experiment care pare a fi suicidal. Insa, Suedia se bazeaza pe faptul ca populatia este ascultatoare si respecta masurile de distantare sociale, fara a le fi impuse. Parerea mea este ca in Romania, acest experiment ar fi nebunesc. Nu m-as baza pe incredere in populatie nicidecum.

Astfel, am pus in  perspectiva situatia din punct de vedere al sanatatii, dar aceasta pandemie ameninta ca va pune "STOP" activitatilor economice din Romania. Daca oamenii nu mai muncesc si nu mai castiga bani, virusul ar afecta prin efecte de ordin secundar mult mai multi oameni fata de cati ar infecta.

Potrivit unor studii de la IRES si sondaje facute de diferite surse media, banii romanilor sunt directionati preponderent catre traiul zilnic, iar doar 13% romani au bani pentru economii si investitii. 

Daca oamenii nu mai muncesc 1-2 luni, nu ar mai avea bani sa manance, iar in scurt timp furturile, inselaciunea ar putea creste masiv. 

Masurile  pe care le-as propune pentru statul roman, pentru a trece peste acest impas economic:

1. Obligativitatea purtarilor mastii atunci cand  intri intr-un spatiu inchis (magazin, farmacie, spital, etc) - indiferent de materialul din care este confectionat masca. Compound effect-ul pe care l-ar avea purtarea mastilor de 80% de cetateni ar reduce masiv transmiterea virusului, mai ales in cazul persoanelor asimptomatice.

2. Testarea aplicatiei din Singapore pentru populatia romana cu un incentiv minor de 100-200 lei pe luna. Conform INS, 86% din populatia Romaniei foloseste un smartphone. Pana acum de la nivel central, a fost o lipsa de transparenta si putem identifica posibile cazuri prin intermediul locatiei.

3. Incentivizarea firmelor de a redeschide activitatea economica, cu conditia ca oamenii pot opta sa intre in somaj tehnic/concediu neplatit/suspendarea contractului, la cerere. Unii romani nu vor sa-si riste sanatatea, dar alti romani  -nu ar mai avea ce manca acasa. Impactul economic pe care l-ar avea sistarea economiei pt 1-2 luni ar putea fi imens, chiar mai puternic decat l-ar avea virusul

4. Aplicarea unor masuri si mai drastice pentru oamenii care nu respecta izolarea, carantina si incentivizarea vecinilor pentru a raporta incalcarile de conduita.

5. Carantinarea unor orase/zone rapida - ex. Tandarei, Recorder a facut un reportaj despre acest oras plin de rromi, statul roman inca nu a luat nicio masura impotriva comunititatii de rromi din acel oras, pentru a limita extinderea virusului in alte orase. (Slobozia este la 12 km de Tandarei si risca sa urmeze Tandareiul in a deveni urmatorul focar)

6. Crearea de hub-uri, platforme, cooperative prin care sa se ofere ajutor intreprinderelor mici si mijlocii. De exemplu, in Romania inca exista o bariera tehnologica prin care detinatorii de magazine nu pot face afaceri online. Aceasta perioada poate fi o oportunitate pentru trecerea masiva a intreprinderilor mici si mijlocii in mediul online si facilitarea comertului online, pentru afacerile care inlesnesc aceasta oportunitate. De asemenea, agricultorii mici nu au o piata de desfacere, lumea este sceptica in privinta produselor achizitionate din piata. Statul roman poate veni in ajutorul micilor agricultori prin crearea unei platforme pentru facilitarea cumparatorilor de produse naturale online

7. Oferirea de job-uri de livrare a produselor de la magazine in casa, celor ramasi fara slujbe. Guvernul poate activa un grup de tineri (cum e Romania Taskforce for Code care a construit site-ul stirioficiale.ro) care sa creeze o platforma ce ar facilita cumparaturile online.

8. Oferirea optiunii bugetarilor si incurajarea firmelor de a-si continua activitatile non-esentiale de acasa, prin intermediul laptopului/calculatorului.

9. Alocarea unui buget mai mare in combaterea virusului (laboratoare si mai ales, pregatirea echipajului medical cu echipamente de protectie necesare).