• Leu / EUR4.7834
  • Leu / GBP5.7074
  • Leu / USD4.4307
ZF 24

10 ani de Cod fiscal: 100 de modificări legislative şi un text de trei ori mai lung

Autor: Claudia Medrega

24.11.2013, 21:00 2919

Codul fiscal, care a fost publicat în decembrie 2003 şi a intrat în vigoare la începutul anului 2004, a suferit în 10 ani 100 de modificări prin tot atâtea acte normative care au pus oamenii de afaceri în dificultate.

Varianta republicată a codului, cerută şi aşteptată de toată lumea pentru mai multă claritate, coerenţă şi simplificare, ar urma să apară în sfârşit în 2014. În pofida cerinţelor investitorilor care vor o legislaţie fiscală mai simplă, Codul fiscal este astăzi de trei ori mai lung.

Dacă răsfoieşti Codul fiscal constaţi că se încheie la articolul 298, ca şi în varianta iniţială, din urmă cu 10 ani. Însă dacă numeri articolele Codului fiscal observi că sunt 411. Care este explicaţia? De-a lungul timpului au fost inserate articole noi, cu acelaşi număr, la care s-au adăugat indici, după modelul francez, astfel că numărul real al articolelor ajunge la 411. Deci peste 100 de articole noi au apărut în Codul fiscal de la apariţie până în 2013. Iar Codul fiscal şi normele metodologice au fost modificate prin mai mult de 100 de acte normative, după cum spun unii consultanţi fiscali.

Introducerea sintagmei „de regulă“ în textul legii a permis în mai multe rânduri modificări „subite“ ale legislaţiei fiscale. Oamenii de afaceri îşi amintesc cum în vara anului 2010 a fost majorată cota de TVA de la 19% la 24% aproape peste noapte din cauza restricţiilor bugetare de la acel moment. „Codul fiscal a fost modificat în ultimul deceniu de 123 de ori, ultima modificare fiind recentă, şi ne aşteptăm la cel puţin încă o modificare până la finalul anului 2013, având în vedere actualele consultări. În medie, actul ce stă la baza legislaţiei fiscale din România a fost modificat de 12 ori pe an. Prin urmare, nu s-a respectat prevederea articolului 4 din Codul fiscal, conform căruia Codul se modifică prin lege promovată, de regulă, cu şase luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia“, spune Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice la Deloitte România.
 

10 ani de Cod fiscal: 100 de modificări şi un text de trei ori mai mare

Ramona Jurubiţă, partner, deputy head taxation services la firma de audit şi consultanţă KPMG, spune că a identificat peste 60 de acte normative care au modificat prevederi ale Codului fiscal. Iar dacă se adaugă şi mo­dificările normelor metodologice, care însoţesc modificările codului, numărul schimbărilor depăşeşte 100.

„Dintre cele 298 de articole ale versiunii iniţiale a Codului fiscal, am numărat doar 25 de articole care nu au suferit nicio modificare de-a lungul celor aproape 10 ani de existenţă. Dintre acestea, majoritatea se referă la principii şi reguli generale. Titlul cu cele mai multe articole nemodificate este cel referitor la impozite şi taxe locale, acesta fiind şi cel mai puţin modificat dintre titluri, cu excepţia celor care cuprind dispoziţii generale sau tranzitorii. La polul opus, titlul cu cele mai multe modificări ca volum a fost cel referitor la accize, urmat de TVA“, afirmă Jurubiţă.

Unele modificări ale Codului fiscal au venit odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în timp ce altele au fost introduse din raţiuni bugetare sau la solicitarea oamenilor de afaceri. Introducerea contribuţiilor sociale în Codul fiscal a fost un mare pas înainte în clarificarea prevederilor în domeniu şi simplificarea conformării cu obligaţiile administrative, susţin consultanţii.

Dar principalele probleme – frecvenţa mare a schimbărilor fiscale, absenţa consultărilor cu mediul de afaceri şi faptul că noile reglementări nu au avut la bază, de cele mai multe ori, studii de impact şi nu au analizat efectul real din economie – s-au perpetuat de-a lungul anilor. Iar maratonul modificărilor fiscale nu a rămas fără consecinţe asupra oamenilor de afaceri.

„Ca orice lucru făcut de om, Codul fiscal a fost şi este perfectibil, fiind ajustat de numeroase ori de-a lungul anilor, din păcate nu întotdeauna în bine. Cele mai importante modificări au fost introducerea cotei unice, ajustările impuse de aderarea României la Uniunea Europeană şi, mai târziu, introducerea contribuţiilor sociale în cadrul Codului fiscal. La capitolul mari rateuri aş enumera introducerea impozitului minim, bâlbâielile legate de introducerea contribuţiilor sociale în Codul fiscal (capitolul respectiv a fost scris de oameni din alte ministere, iar rezultatul initial a fost un fiasco, legea fiind inaplicabilă pe tot parcursul verii anului 2010 până când au fost emise normele de aplicare) şi, mai recent, introducerea TVA-ului la încasare“, spune Gabriel Sincu. director executiv, Tax Advisory Services la EY România.

Frecvenţa cu care au fost făcute modificările Codului fiscal a demonstrat lipsa de predictibilitate şi stabilitate a cadrului fiscal legislativ, investitorii fiind puşi foarte des în poziţia de a-şi reevalua planurile pe termen mediu şi lung, pur şi simplu din raţiuni fiscale, şi nu de afaceri.

Mai mult, pentru multe dintre aceste modificări a existat un timp foarte scurt între momentul publicării şi cel al intrării în vigoare a noilor prevederi.

În plus, de multe ori mediul de afaceri nu a mai fost consultat şi astfel s-au creat şi mai multe dificultăţi prac­tice de aplicare şi implementare a anumitor prevederi, în opinia Ramonei Jurubiţă de la KPMG.

Volumul mare al modificărilor fiscale face extrem de dificilă corelarea dispoziţiilor legale, atât pentru contribuabili cât şi pentru organele fiscale. Consecinţa directă este o creştere a complexităţii sistemului fiscal precum şi a costurilor de conformare pentru contribuabilii corecţi, spune şi Emilian Duca, partener al firmei de consultanţă Tax & Business Solutions. „În acest context, rescrierea anunţată a Codului fiscal ar trebui însoţită de o regândire a structurii sistemului de impozite şi a procedurilor referitoare la declararea şi plata impozitelor. Nu este niciun secret că evidenţa pe plătitor şi plăţile efectuate în contul unic sunt domenii în care este necesară modernizarea sistemului informatic şi a procedurilor aferente stingerii creanţelor bugetare. Aşadar, rescrierea Codului fiscal nu este o soluţie pentru îmbunătăţirea performanţei sistemului fiscal, ci ar trebui să fie o consecinţă a modernizării acestui sistem“, susţine Duca.
 

De ce sunt necesare „rescrierea“ şi republicarea Codului fiscal

După multitudinea de modificări din ultimii 10 ani, Codul fiscal a ajuns să fie greu de urmărit atât de contribuabili cât de contabili şi inspectorii fiscali. Iniţiativa pentru rescrierea Codului fiscal a fost începută în februarie 2013 ca o colaborare între mediul de afaceri şi Ministerul Finanţelor, iar discuţiile tehnice pe această temă au fost terminate în toamna acestui an, aminteşte reprezentantul Deloitte.

„Iniţiativa rescrierii şi republicării Codului fiscal pentru a cuprinde toate modificările operate între timp este una foarte bună. Trebuie să avem o rescriere a codului întrucât în toţi aceşti ani au fost modificate articole sau introduse unele noi, iar textul Codului fiscal a ajuns sa fie greu de urmărit. De asemenea, textul nu mai este corelat. Spre exemplu, partea de contribuţii sociale nu mai este corelată cu prevederile de la capitolul de impozit pe venit, bazele impozabile nefiind corelate“, spune Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, la PwC România.

Ea recomandă autorităţilor să nu se grăbească cu rescrierea Codului fiscal, pentru că este un demers important, care necesită un volum mare de muncă. „În niciun caz publicarea acestuia nu ar trebui să se facă în decembrie cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2014. Este mai bine să-l avem în prima parte a anului viitor, chiar dacă intră în vigoare de la 1 ianuarie 2015, cu o întârziere de un an“. Rescrierea Codului fiscal va avea un efect pozitiv nu doar pentru contribuabili, ci şi pentru autorităţi: există un lanţ atât de încâlcit al unor modificări în interiorul unui singur an fiscal, încât, în practică, inclusiv inspectorii fiscali au dificultăţi majore în a aplica corect legea, apreciază Dan Bădin de la Deloitte.

„Este nevoie de această republicare care să includă nu doar o renumerotare a articolelor, poate şi o reordonare logică a capitolelor şi asigurarea punţilor de legătură între diferitele tratamente fiscale aplicabile asupra aceluiaşi venit, tranzacţie sau operaţiune. Trebuie să avem o legislaţie clară, coerentă pentru mediul de afaceri, care să elimine situaţiile în care există interpretări asupra modalităţii de aplicare a taxelor şi impozitelor ori a scutirilor de taxe“.

Mediul investiţional a fost afectat de acest „maraton“ al modificării Codului Fiscal, în timp ce în teorie pârghia fiscală ar trebui să fie un stimul, şi nu o piedică în calea investiţiilor şi, prin urmare, în calea creşterii economice, mai spune reprezentantul Deloitte.

Rescrierea şi republicarea Codului fiscal este un proiect cerut şi aşteptat de ani de zile de mediul de afaceri, fiind esenţial pentru ca un contribuabil obişnuit să aibă posibilitatea măcar să caute într-un singur loc informaţii despre obligaţiile sale fiscale.

„Aşteptările de la codul rescris sunt în primul rând în sensul simplificării şi clarităţii textelor articolelor, în aşa fel încât să fie reduse la minimum interpretările arbitrare ale acestora care conduc deseori la discuţii în contradictoriu cu organele de control. În plus, prevederi cum ar fi reglementarea holdingurilor, simplificarea TVA la import, dar şi reducerea şi plafonarea contribuţiilor sociale sunt numai câteva din numeroasele propuneri care au fost deja înaintate autorităţilor pentru a fi luate în considerare la rescrierea Codului fiscal“, susţine Ramona Jurubiţă, de la KPMG.
 

Care este opinia Ministerului Finanţelor despre republicarea codului

Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu politica fiscală, a declarat în octombrie că procesul de rescriere a Codului fiscal este aproape de final, dar intrarea sa în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2014 ar crea impresia de instabilitate şi lipsă de predictibilitate.

La nivelul Ministerului Finanţelor a fost discutată ideea de aplicare a Codului fiscal de la 1 ianuarie 2014 şi cea de a-l lăsa în dezbatere un timp mai îndelungat. „Fiind un proiect de o asemenea amploare, nu trebuie grăbit. În urma acestui proces de rescriere, pe lângă partea de corelare a apărut şi o restructurare a Codului, ceea ce s-ar putea să-l facă, în primă instanţă, un pic greoi de accesat utilizatorilor care sunt obişnuiţi cu o anumită structură, aşa cum avem în prezent în Codul fiscal. Credem că nu ar fi benefic ca acest proces să fie făcut în grabă şi să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2014, pentru că ar crea, din nou, impresia de instabilitate şi nepredictibilitate“, a afirmat Manolescu. El este fiul fostului secretar de stat responsabil cu fiscalitatea, Maria Manolescu, cea care a lucrat la prima formă a Codului fiscal în 2003-2004.
 

Ce era înainte de Codul fiscal

Înainte de adoptarea Codului fiscal existau sute de legi, ordonanţe, hotărâri de guvern şi alte acte normative care aveau prevederi fiscale. În toate actele normative specifice fiecărui minister găseai prevederi de natură fiscală şi trebuia să te descurci prin maldărul de acte normative.

„În timpul mandatului ministrului de finanţe Mihai Tănăsescu, o echipă de experţi fiscali de la mai multe firme de consultanţă, în rândul cărora m-am numărat şi eu, şi-a asumat, împreună cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe, sarcina scrierii unui cod fiscal. A fost o muncă de luni bune, dar am compensat volumul mare de muncă cu foarte mult entuziasm, pentru că acest cod fiscal a uşurat foarte mult aplicarea procedurilor fiscale de către companii“, povesteşte Mihaela Mitroi, de la PwC.

În ultimii zece ani au fost foarte multe modificări care au apărut la Codul fiscal.

„Noi am dorit să facem în aşa fel încât legislaţia fiscală să fie cât mai predictibilă prin introducerea regulii ca modificările să se anunţe cu cel puţin şase luni înainte ca acestea să intre în vigoare. S-a introdus însă sintagma «de regulă» în textul legii şi acest lucru a permis în mai multe rânduri modificări în pripă ale legislaţiei fiscale.“

Ideea de a avea un act normativ care să cuprindă toate reglementările în materie de impozite şi taxe a apă­rut undeva la începutul anilor 2000 din nevoia mediului de afaceri de a simplifica birocraţia şi a uşura munca oamenilor implicaţi în domeniul fiscal, atât contribuabilii, cât şi cei din administraţia publică. „Până la acea dată fiecare impozit, taxă sau contribuţie era reglementat de un act normativ separat, fiecare cu norme proprii de aplicare, cu modalităţi de calcul care de multe ori erau contradictorii sau puneau contribuabilul în situaţii greu de depăşit. Era pur şi simplu o «junglă legislativă» în care nici măcar consultanţii sau inspectorii fiscali nu puteau să cadă întotdeauna de acord“, spune Sincu, de la EY România.

În vara anului 2003, reprezentanţii celor mai importante companii de consultanţă de la acea vreme au petrecut un număr semnificativ de ore discutând cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe, analizând şi aducând critici şi soluţii la variantele de text propuse. Şi o bună parte dintre acestea au fost luate în calcul, rezultatul fiind un cod fiscal destul de bine închegat şi care a reprezentat la acel moment un mare pas înainte în fiscalitatea românească, aminteşte Sincu.

„Apariţia Codului fiscal a fost un moment de primenire a legislaţiei în domeniu, atât de aşteptat încât, în ciuda tuturor lipsurilor sale la momentul publicării, a fost primit foarte bine de toţi cei implicaţi într-un raport fiscal. Aşa cum este şi firesc într-o economie de piaţă nu tocmai aşezată, legislaţia a trebuit actualizată, modificată, modernizată succesiv pe parcursul ultimilor 10 ani. Notăm aici şi modificări de structură, precum introducerea contribuţiilor sociale în sfera taxelor reglementate de cod, dar şi schimbări importante în ceea ce priveşte cotele de impunere - că vorbim de impozit pe profit, TVA sau altele“, apreciază Dan Bădin de la Deloitte.

Structura iniţială a Codului fiscal, versiunea publicată în decembrie 2003, a fost în mare măsură păstrată pe parcursul ultimului deceniu, pe fiecare taxă în parte. Totuşi, peste 100 de noi articole au fost introduse în Codul fiscal -  completări la prevederile iniţiale. În urma completărilor aduse pe parcursul anilor este necesară integrarea noilor articole într-o structură clară a textului pentru a se asigura coerenţa necesară unui Cod fiscal, consideră reprezentantul Deloitte.


Sintagma „de regulă“... şi cascada modificărilor Codului fiscal

Codul fiscal (legea 571/2003), care a intrat în vigoare la începutul anului 2004, a inclus o prevedere conform căreia acest act normativ ìse modifică şi se completează numai prin lege, promovată, „de regulă“, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia.

„Scriitorii“ codului au susţinut că prin introducerea acestei prevederi s-a dorit ca legislaţia fiscală să fie cât mai predictibilă. Dar includerea sintagmei „de regulă“ a făcut ca efectul să fie contrar, această sintagmă permiţând frecvente modificări peste noapte ale legislaţiei fiscale.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.11.2013

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7834
Diferență: 0,0942
Ieri: 4.7789
Azi: 4.4307
Diferență: 0,1492
Ieri: 4.4241
Azi: 5.7074
Diferență: -0,6476
Ieri: 5.7446
Azi: 4.5078
Diferență: 0,2134
Ieri: 4.4982