ZF 24

BNR se aşteaptă la accelerarea mai pronunţată a creşterii economice în 2024 şi 2025, pe fondul temperării inflaţiei şi al redresării cererii externe. Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare în decembrie 2024 la 4,7%

BNR se aşteaptă la accelerarea mai pronunţată a...

Autor: Roxana Rosu

26.02.2024, 10:29 1210

BNR estimează accelerarea mai pronuntată a creşterii economice în 2024 şi 2025 fată de estimările precedente, pe fondul temperării inflatiei şi al redresării cererii externe, Banca Natională apreciind că principalul motor al creşterii PIB va redeveni în acest an consumul populatiei.

”Perspectiva se anticipează a fi susţinută de temperarea inflaţiei şi de redresarea cererii externe, precum şi de caracterul politicii fiscale în condiţiile noii legi a pensiilor şi de utilizarea mai extinsă a fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluţia face probabilă o restrângere mult mai lentă a excedentului de cerere agregată pe orizontul de prognoză, implicând întârzierea considerabilă a închiderii lui în raport cu proiecţia precedent”, au punctat unii membri ai Consiliului Politică Monetară în şedinta din 13 februarie.

Membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o încetinire uşoară a creşterii economice în trimestrele IV 2023 şi I 2024 faţă de trimestrul III 2023, ce implică o restrângere moderată a excedentului de cerere agregată în acest interval, dar şi niveluri mai ridicate ale dinamicii anuale a PIB.

Datele Institutului National de Statistică arată că România a avut în 2023 o creştere economică de 2%.

Potrivit minutei BNR, după slăbirea accentuată din 2023, consumul gospodăriilor populaţiei va redeveni probabil în 2024 principalul determinant al avansului PIB şi îşi va consolida apoi aportul majoritar, pe fondul creşterilor substanţiale de salarii şi transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflaţiei, dar şi în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei.

În schimb, creşterea formării brute de capital fix (investitiile în economie) este aşteptată să încetinească considerabil în intervalul 2024-2025 şi vizibil mai pronunţat decât s-a anticipat anterior, rămânând totuşi robustă şi cu o contribuţie apreciabilă la dinamica PIB, în condiţiile continuării atragerii unui volum important, dar diminuat, de fonduri europene, dar şi în contextul efectelor şi incertitudinii asociate programelor şi execuţiilor bugetare, precum şi evoluţiilor economice din Europa şi tensiunilor geopolitice, au remarcat membrii Consiliului.

În opinia BNR, evoluţia exportului net va redeveni probabil uşor contracţionistă în următorii doi ani, în condiţiile revigorării relativ mai rapide a absorbţiei interne. Probabila încetinire puternică, pe acest fond, a corecţiei descendente a deficitului de cont curent ca pondere în PIB, precum şi menţinerea implicită a indicatorului mult deasupra standardelor europene, au fost considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, mai ales din perspectiva implicaţiilor potenţiale asupra inflaţiei şi primei de risc suveran.

În ceea ce priveşte inflatia, Banca Natională spune că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare în decembrie 2024 la 4,7%, iar la finele anului viitor să scadă la 3,5% – nivel situat la limita de sus a intervalului ţintei şi peste cel de 3,3% indicat de proiecţia anterioară pentru septembrie 2025.


 

 

Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 13 februarie:

”Membri ai Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României prezenţi la şedinţă: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie; Dan-Radu Ruşanu, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente şi perspectiva evoluţiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a coborât în decembrie 2023 la 6,61 la sută, sub nivelul prognozat, reducându-se astfel cu 9,76 puncte procentuale faţă de finele anului precedent. Contribuţiile majore, aproape egale, la această scădere au fost aduse de preţurile alimentelor procesate şi de preţurile energiei, au remarcat membrii Consiliului, evidenţiind în acelaşi timp influenţele dezinflaţioniste suplimentare, mult mai modeste însă, venite de pe segmentele LFO şi combustibili, dar şi micile efecte de sens opus generate în 2023 de subcomponentele mărfuri nealimentare şi servicii de piaţă ale inflaţiei de bază.

S-a observat că, în trimestrul IV 2023, rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat descreşterea mai mult decât s-a anticipat, după scăderea la 8,83 la sută în luna septembrie, în condiţiile în care dinamicile preţurilor alimentelor şi ale energiei au continuat să se reducă relativ alert, iar plusul de ritm înregistrat în acest interval de preţul combustibililor, pe seama unui efect de bază, a fost compensat integral ca impact de decelerarea creşterii preţurilor administrate şi a preţului produselor din tutun.

La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat peste aşteptări trendul descendent în trimestrul IV 2023, coborând la 8,4 la sută în decembrie, de la 11,3 la sută în septembrie, sub influenţa dezinflaţionistă considerabilă, deşi în atenuare, a evoluţiilor de pe segmentul alimentelor procesate, dar şi ca urmare a scăderilor de dinamică înregistrate în acest interval de subcomponenta bunurilor nealimentare şi de cea a serviciilor, după ascensiuni aproape continue de mai bine de doi ani, au subliniat membrii Consiliului.

În urma analizei, s-a convenit că recentul comportament al inflaţiei de bază are ca resorturi majore efecte de bază dezinflaţioniste mai extinse, corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, reflectând însă şi influenţele temperării cererii de consum şi ale descreşterii dinamicii preţurilor importurilor. Acţiunea acestor factori a fost doar în mică măsură atenuată de transferarea în preţurile unor servicii a creşterilor de costuri antrenate de majorarea în trimestrul IV 2023 a salariului minim brut, precum şi de înrăutăţirea temporară a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt ale agenţilor economici, au semnalat mai mulţi membri ai Consiliului.

S-a sesizat, totodată, că preţurile de producţie din industrie pentru piaţa internă au continuat să consemneze scăderi consistente de dinamică pe segmentul bunurilor de consum în trimestrul IV 2023, însă expectaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor bancari s-au reajustat uşor în sens ascendent în intervalul noiembrie 2023-ianuarie 2024, consolidându-se astfel deasupra intervalului ţintei. În acelaşi timp, salariul net real şi-a reaccelerat creşterea în primele două luni ale trimestrului IV 2023, inclusiv pe fondul accentuării descreşterii ratei anuale a inflaţiei, impulsionând redresarea puterii de cumpărare a consumatorilor, au evidenţiat mai mulţi membri ai Consiliului.

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă încetinirea semnificativă, dar sub aşteptări, a creşterii economice în trimestrul III 2023 – la 0,9 la sută, de la 1,5 la sută în precedentele trei luni –, ce implică o restrângere relativ temperată a excedentului de cerere agregată în acest interval.

Se reconfirmă, de asemenea, menţinerea dinamicii anuale a PIB în trimestrul III la un nivel modest din perspectivă istorică - la 1,1 la sută, faţă de 1,0 la sută în trimestrul II -, în condiţiile majorării impactului contracţionist al variaţiei stocurilor şi ale comprimării consumului administraţiei publice, în timp ce formarea brută de capital fix şi-a reamplificat dinamica anuală la o valoare de două cifre, iar consumul gospodăriilor populaţiei şi-a reaccelerat creşterea, au remarcat membrii Consiliului. Totodată, evoluţia exportului net a continuat să-şi majoreze influenţa expansionistă, dată fiind mărirea şi în trimestrul III a ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului importurilor. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi-a reaccentuat uşor declinul faţă de perioada similară a anului trecut, iar cel de cont curent a continuat să scadă semnificativ în termeni anuali, dar ceva mai modest decât în trimestrul II, în contextul încetinirii ritmului ameliorării soldului balanţei veniturilor primare, pe seama evoluţiei profiturilor reinvestite, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.

Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o încetinire uşoară a creşterii economice în trimestrele IV 2023 şi I 2024 faţă de trimestrul III 2023, ce implică o restrângere moderată a excedentului de cerere agregată în acest interval, dar şi niveluri mai ridicate ale dinamicii anuale a PIB.

S-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, creşterea în termeni anuali a economiei a fost susţinută consistent de consumul privat în trimestrul IV 2023, iar contribuţia formării brute de capital fix a rămas importantă, în principal pe seama evoluţiilor de pe segmentul construcţiilor inginereşti. Aportul exportului net a redevenit însă probabil uşor negativ, în condiţiile în care variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii s-a reamplificat relativ mai pronunţat în octombrie-noiembrie 2023, reintrând în teritoriul pozitiv şi devansând-o pe cea a exporturilor. Pe acest fond, deficitul comercial şi cel de cont curent au înregistrat o creştere în termeni anuali – după trei trimestre de comprimare –, ce a fost puternic accentuată în cazul celui din urmă de înrăutăţirea soldurilor balanţelor veniturilor. Pe ansamblul primelor 11 luni ale anului 2023, ambele deficite au rămas totuşi vizibil inferioare celor din perioada similară a anului precedent, au semnalat unii membri ai Consiliului.

În ceea ce priveşte piaţa muncii, membrii Consiliului au apreciat că tensiunile de pe piaţă sunt încă ridicate, dar în atenuare uşoară, făcând referiri la evoluţia stagnantă a efectivului salariaţilor din economie din octombrie-noiembrie 2023 şi la relativa stabilitate a ratei şomajului BIM, precum şi la slăbirea accentuată din ultimele patru luni a intenţiilor de angajare pe orizontul apropiat de timp. Totodată, s-a sesizat că mărirea foarte uşoară în ianuarie 2024 a deficitului de forţă de muncă raportat de companii a survenit după o scădere semnificativă în trimestrul IV 2023 şi se datorează integral evoluţiei din sectorul serviciilor.

Ritmul creşterii costurilor cu forţa de muncă rămâne însă deosebit de alert şi preocupant din perspectiva inflaţiei, dar şi a competitivităţii externe, au subliniat membrii Consiliului, observând că dinamica anuală de două cifre a câştigului salarial mediu brut nominal şi-a reaccelerat ascensiunea în primele două luni din trimestrul IV 2023 - în principal sub impactul majorării salariului minim brut -, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a înregistrat o creştere relativ abruptă în noiembrie, inclusiv ca efect al amplificării pierderilor de productivitate a muncii.

Totodată, s-a arătat că deficienţele structurale ale pieţei muncii şi dinamica salariilor din sectorul public constituie şi în viitor surse de potenţiale presiuni mai ridicate asupra costurilor salariale din mediul privat. În sens opus vor acţiona însă probabil trendul descendent al ratei inflaţiei şi dinamica încă scăzută a cererii interne şi a celei externe, precum şi recursul în creştere la angajaţi extracomunitari, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului. Din această perspectivă, deosebit de importante sunt creşterile salariale rezultate din renegocierile ce se vor derula în primele luni ale anului curent, au convenit membrii Consiliului.

În discuţiile privind condiţiile financiare, membrii Consiliului au făcut referiri la principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare, care au înregistrat mici scăderi şi în prima lună din 2024, în timp ce randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat s-au reînscris şi s-au menţinut pe o traiectorie uşor ascendentă până în ultima decadă a lui ianuarie – relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune –, în contextul unei noi revizuiri a aşteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc.

În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendentă la mijlocul lunii ianuarie 2024, dar mai modestă decât cele evidenţiate în regiune şi succedată de o relativă stabilizare pe noul palier. Şi în raport cu dolarul SUA, leul s-a depreciat doar uşor, în condiţiile în care moneda americană a tins să se întărească după pierderea de valoare suferită în decembrie pe pieţele financiare internaţionale. Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro rămân totuşi ridicate, au apreciat membrii Consiliului, evocând dimensiunea încă considerabilă a dezechilibrului extern şi incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, precum şi perspectiva ratelor dobânzilor reprezentative al băncilor centrale majore şi actualele tensiuni geopolitice.

În acelaşi timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a accentuat ascensiunea în decembrie 2023 în raport cu precedentele două luni, ajungând la 6,4 la sută, de la 5,4 la sută în noiembrie, pe fondul continuării accelerării creşterii componentei în lei, dar şi în condiţiile încetinirii scăderii ritmului creditului în valută, reflectând cu precădere evoluţiile de pe segmentul societăţilor nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus marginal în decembrie 2023, la 68,4 la sută, de la 68,5 la sută în noiembrie.

În ceea ce priveşte evoluţiile economice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări reconfirmă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei în debutul anului curent şi a reluării scăderii acesteia ulterior, dar într-un ritm încetinit comparativ cu 2023 şi cu proiecţia precedentă. Astfel, după ce urcă probabil în ianuarie la un nivel vizibil inferior celui previzionat anterior, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare în decembrie 2024 la 4,7 la sută, doar marginal sub valoarea din prognoza precedentă, iar la finele anului viitor să scadă la 3,5 la sută – nivel situat la limita de sus a intervalului ţintei şi peste cel de 3,3 la sută indicat de proiecţia anterioară pentru septembrie 2025.

Creşterea temporară din luna ianuarie 2024 are ca principal determinant impactul exercitat de majorarea şi introducerea unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, resimţit prioritar pe segmentele combustibili şi produse din tutun şi într-o mai mică măsură la nivelul inflaţiei de bază. Acţiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va redeveni însă dezinflaţionistă ulterior, dar aproape exclusiv pe termen scurt şi cu o intensitate în diminuare progresivă, pe fondul influenţelor în atenuare aşteptate să decurgă din efecte de bază şi din corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor, îndeosebi ale materiilor prime agroalimentare, au evidenţiat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

În acelaşi timp, s-a convenit că balanţa riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, atât pe termen scurt, cât şi pe orizontul mai îndepărtat de timp, făcându-se referiri la potenţiale efecte directe/indirecte ale măsurilor de susţinere a consolidării bugetare, precum şi la incertitudini asociate plafonării adaosului comercial la alimente de bază şi a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale.

Totodată, presiunile inflaţioniste ale factorilor fundamentali vor persista probabil pe întregul orizont de prognoză şi se vor atenua mult mai gradual decât s-a anticipat anterior, dată fiind perspectiva restrângerii foarte lente a excedentul de cerere agregată şi a menţinerii acestuia la o valoare semnificativă la sfârşitul anului 2025, faţă de proiecţia precedentă care indica intrarea gap-ului PIB în teritoriul negativ încă din trimestrul IV 2024, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului. De asemenea, creşterea costului unitar cu forţa de muncă din sectorul privat este aşteptată să se tempereze doar uşor în anul curent, rămânând relativ mai alertă, iar absorbirea, cel puţin parţială, a acesteia în marjele de profit ale firmelor este condiţionată de situaţia cererii de consum de pe diferite segmente, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.

Efecte dezinflaţioniste consistente sunt însă anticipate să se resimtă la nivelul inflaţiei de bază din descreşterea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, într-un ritm uşor încetinit totuşi faţă de prognoza precedentă, iar altele moderate din decelerarea creşterii preţurilor importurilor. Influenţe dezinflaţioniste însemnate, dar în atenuare ori epuizare, vor veni probabil şi din efecte de bază, precum şi din ajustări descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, în timp ce în sensul încetinirii descreşterii dinamicii inflaţiei de bază sunt de aşteptat să acţioneze pe termen scurt modificările de impozite şi taxe şi eliminarea unor facilităţi fiscale, au subliniat membrii Consiliului.

În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va continua probabil să scadă gradual, dar ceva mai alert decât dinamica inflaţiei headline, coborând la 5,0 la sută în decembrie 2024 şi la 3,6 la sută la finele orizontului proiecţiei, comparativ cu nivelurile corespondente anticipate anterior, de 5,2 la sută, respectiv 3,4 la sută.

Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că acesta are ca premise şi fundamente probabila încetinire uşor sub aşteptări a ritmului PIB în 2023, dar mai cu seamă perspectiva accelerării mai pronunţate a creşterii economice în 2024 şi 2025 faţă de previziunile precedente. Perspectiva se anticipează a fi susţinută de temperarea inflaţiei şi de redresarea cererii externe, precum şi de caracterul politicii fiscale în condiţiile noii legi a pensiilor şi de utilizarea mai extinsă a fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluţia face probabilă o restrângere mult mai lentă a excedentului de cerere agregată pe orizontul de prognoză, implicând întârzierea considerabilă a închiderii lui în raport cu proiecţia precedentă, au punctat unii membri ai Consiliului.

Totodată, s-a sesizat că, după slăbirea accentuată din 2023, consumul gospodăriilor populaţiei va redeveni probabil în 2024 principalul determinant al avansului PIB şi îşi va consolida apoi aportul majoritar, pe fondul creşterilor substanţiale de salarii şi transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflaţiei, dar şi în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei.

În schimb, creşterea formării brute de capital fix este aşteptată să încetinească considerabil în intervalul 2024-2025 şi vizibil mai pronunţat decât s-a anticipat anterior, rămânând totuşi robustă şi cu o contribuţie apreciabilă la dinamica PIB, în condiţiile continuării atragerii unui volum important, dar diminuat, de fonduri europene, dar şi în contextul efectelor şi incertitudinii asociate programelor şi execuţiilor bugetare, precum şi evoluţiilor economice din Europa şi tensiunilor geopolitice, au remarcat membrii Consiliului.

S-a observat, de asemenea, că evoluţia exportului net va redeveni probabil uşor contracţionistă în următorii doi ani, în condiţiile revigorării relativ mai rapide a absorbţiei interne. Probabila încetinire puternică, pe acest fond, a corecţiei descendente a deficitului de cont curent ca pondere în PIB, precum şi menţinerea implicită a indicatorului mult deasupra standardelor europene, au fost considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, mai ales din perspectiva implicaţiilor potenţiale asupra inflaţiei şi primei de risc suveran.

Incertitudini şi riscuri semnificative rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului, făcând referiri în mod particular la dinamica salariilor din sectorul public şi la impactul integral al noii legi a pensiilor. Au fost evidenţiate însă şi măsurile fiscale şi bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea poziţionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu cerinţele procedurii de deficit excesiv şi cu condiţionalităţile ataşate altor acorduri încheiate cu CE.

În acelaşi timp, s-a convenit că incertitudini şi riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi de evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat importanţa menţinerii ritmului ridicat al atragerii de fonduri europene şi au reiterat cerinţa utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În acelaşi timp, s-a convenit că o eventuală confirmare în lunile următoare a revenirii şi menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe traiectoria descrescătoare previzionată ar putea face oportună iniţierea unei reduceri prudente a ratei dobânzii de politică monetară, condiţionat însă şi de incertitudinile şi riscurile prevalente la adresa perspectivei inflaţiei.

S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6,00 la sută. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO