Oficialul FMI a insistat la acea vreme că rezolvarea problemei creditelor neperformante este esenţială pentru reclădirea încrederii în bănci.
Velculescu va juca un rol cheie în colectarea de informaţii de la guvernul grec şi mai apoi în formularea unei recomandări către boardul FMI. Românca s-a alăturat Fondului în 2002 şi în 2012 a devenit şef al misiunii pentru Cipru.
În Cipru, în faţa ezitărilor guvernului cu privire la necesitatea privatizării companiilor publice, Delia Velculescu şi-a menţinut o poziţie fermă, amintind cu diferite ocazii că orice altă sursă alternativă de finanţare trebuie analizată cu mare atenţie şi că privatizările rămân una din sursele de finanţare care pot avea nu numai beneficii financiare, dar şi economice, putând duce la îmbunătăţirea serviciilor şi scăderea costurilor pentru consumatori, fără necesitatea unui sprijin direct sau indirect din partea contribuabililor.
Cât priveşte sectorul bancar al Ciprului, Velculescu a insistat că salvarea industriei de credit a ţării trebuie să includă o scindare a Bank of Cyprus, cât şi a Cyprus Popular Bank, părţile bune ale celor două bănci urmând să fie reunite într-o singură entitate.
În cadrul unui interviu acordat în 2013, Velculescu a vorbit despre factorii care au împins Cipru în criză. Potrivit acesteia, unul dintre cei mai importanţi factori a fost sectorul bancar supradimensionat.
La mijlocul anului 2012, băncile cipriote au devenit dramatic subcapitalizate, iar guvernul nu a fost în măsură să le ofere sprijinul cerut, propriile sale finanţe fiind slăbite de politicile relaxate.
Şi în cazul Sloveniei, Delia Velculescu a insistat asupra rolului crucial al privatizării companiilor şi băncilor de stat în redresarea ţării. În 2013, Slovenia lansase un program de privatizări pentru a evita un bailout, însă imediat ce economia sa a dat semne de revenire, s-a conturat o opoziţie din ce în ce mai puternică faţă de privatizări.
Opoziţia a stârnit îngrijorare peste hotare, Delia Velculescu, şefă a misiunii FMI în această ţară, avertizând cu privire la riscurile ce urmau să apară în cazul abandonării programului de privatizări.