ZF 24

Ce a făcut baronul Dragnea pentru Teleorman ca să-şi permită să dea acum ordine şi sfaturi la inundaţii? Cum şi-a sporit averea vicepremierul în timp ce judeţul pe care l-a condus timp de 16 ani a sărăcit faţă de media naţională

Ce a făcut baronul Dragnea pentru Teleorman ca să-şi permită să dea acum ordine şi sfaturi la inundaţii? Cum şi-a sporit averea vicepremierul în timp ce judeţul pe care l-a condus timp de 16 ani a sărăcit faţă de media naţională

Premierul Victor Ponta şi miniştrii Liviu Dragnea şi Doina Pană (stânga) au mers cu o barcă pneumatică în zonele inundate din Teleorman. Un număr de 27 de sate au fost inundate în acest judeţ în urma revărsării râurilor Teleorman, Vedea, Burdea, Tecuci, Câinelui şi a afluenţilor acestora. Bilanţul de ieri arăta că doar în Teleorman sunt inundate 168 de case, 360 de curţi, 679 de anexe gospodăreşti, 1.103 hectare de teren arabil, 739 hectare de păşuni şi fâneţe şi 217 hectare de pădure.

Autor: Iulian Anghel

23.04.2014, 00:09 8789

„Averea“ judeţului Teleorman

  • PIB/capita – 3.585 de euro (în 2012), adică 70% din PIB-ul per capita al regiunii Sud Muntenia din care face parte.

  • PIB-ul judeţului în 2012 – 6,2 mld. lei (1% din PIB-ul României).

  • Numărul de salariaţi – 51.000 (1,1% din totalul numărului de salariaţi din România – 4,4 mil. salariaţi).

  • Salariul mediu net – 1.200 de lei, cu 25% mai mic decât salariu mediu net la nivel naţional.

  • Şomajul - 10,7%, aproape dublu faţă de şomajul la nivel naţional de 5,6% (în decembrie 2013).

  • Pensia medie de asigurări – 700 de lei, cu 100 de lei mai mică decât pensia de asigurări medie pe ţară.

  • Doar 75 de locuinţe au fost finalizate, în tot judeţul, în primele trei trimestre ale lui 2013.

  • Exporturile judeţului reprezintă 0,3% din exporturile României (118 mil. euro în primele 11 luni din 2013).

  • Cifra de afaceri în industrie a însemnat, în 2013, 91% din cifra de afaceri din 2012, deşi economia începe să-şi revină (creştere economică de 3,5% în 2013).

  • În 2013 în judeţ nu a fost înmatriculată nicio societate comercială cu participare străină la capitalul social subscris.
     

Averea fostului preşedinte al CJ Teleorman Liviu Dragnea

  • Averea actuală lui Liviu Dragnea, cea trecută în declaraţia de avere, poate fi evaluată la 700.000-800.000 de euro.

  • Din 2008 şi până în 2012, pe când era preşedinte al CJ Teleorman, Dragnea a obţinut 5,5 milioane de lei din vânzarea unor bunuri ce i-au aparţinut.

  • De asemenea, el a donat familiei mai multe proprietăţi.

  • În declaraţia de avere pe care a completat-o în vara lui 2013 Dragnea trece trei terenuri intravilane (în Alexandria, Buşteni şi Turnu Măgurele), care valorează în jur de 200.000 euro la preţul mediu al pieţei.

  • Mai deţine un apartament, o casă în construcţie, despre care nu dă niciun detaliu de suprafaţă, şi un spaţiu comercial, ce pot fi evaluate la 150.000- 200.000 de euro.

  • Are acţiuni de 200.000 de euro şi 85.000 de lei şi conturi curente de aproximativ 30.000 de euro.

  • Deţine o creanţă a primăriei din Turnu Măgurele de 246.000 de lei în contul unui impozit plătit anticipat, o situaţie cât se poate de atipică având în vedere şi valoarea creanţei, 55.000 de euro. La Turnu Măgurele el deţine, potrivit declaraţiei de avere, un apartament şi un spaţiu comercial de 1.500 de metri pătraţi.

 

Începând de sâmbăta trecută, apele umflate ale micilor râuri şi pârâuri care odată se treceau cu piciorul au sărit digurile şubrede şi au înecat satele şi recoltele unora dintre cei mai săraci români – oamenii din satele Teleormanului.

Privind datele statistice ale judeţului, se observă că un episod precum inundaţiile cântăreşte mult mai greu aici, în Teleorman, decât aiurea pentru că o calamitate se întâlneşte cu subdezvoltarea, adică apele înghit şi puţinul pe care oamenii îl au.

Salariul mediu net este în acest judeţ cu 25% mai mic decât media pe ţară (în jur de 1.200 de lei). Şomajul este aproape dublu faţă de media pe ţară (10,7% în Teleorman faţă de 5,6% media pe ţară în decembrie 2013). Chiar şi pensia medie este mai mică cu 100 de lei, 700 de lei faţă de 800 de lei media pe ţară. Anul trecut în tot Teleormanul s-au ridicat în primele trei trimestre doar 75 de locuinţe, arată datele INS, în vreme ce datele ONRC arată că în 2013 în judeţ nu a fost înmatriculată nicio societate comercială cu participare străină la capitalul social subscris. Exporturile judeţului înseamnă doar 0,3% din totalul exporturilor României (118 mil. euro în 11 luni din 1013). Deşi economia a început să-şi revină (creştere economică de 3,5% anul trecut) cifra de afaceri din industria Teleormanului a însemnat în 2013 91% din cea a anului precedent.

Acesta este judeţul pentru care guvernul va aproba astăzi ajutoare, judeţ care vreme de mai bine de 16 ani a fost condus de unul dintre cei mai puternici politicieni locali, Liviu Dragnea, fost prefect al Teleormanului între 1996 şi 2000 şi apoi preşedinte al Consiliului Judeţean din 2000 până la data la care a ajuns ministru în guvernul Ponta şi vicepremier, în decembrie 2012.

Liviu Dragnea, împreună cu premierul Victor Ponta, a mers ieri în Teleorman, în zonele sinistrate, iar dialogul cu oamenii din zonă a fost revelator. Potrivit Mediafax, sinistraţii din satul Beiu i-au spus că o inundaţie similară a fost consemnată în 2005, tot din cauza lipsei digului care a provocat inun­daţiile din aceste zile. Cu vicepremierul lângă el, adică chiar şeful judeţului, când s-au petrecut aceste lucruri, Ponta a replicat: „Aşa este românul, după prima greşeală nu învaţă, trebuie să vină şi a doua“.

Premierul a anunţat că acordă 15 milioane de lei pentru construcţia digului şi a admis că el trebuia construit mai demult, în anii anteriori. Cu o zi înainte, luni, aflat tot în zonele inundate din judeţul pe care l-a condus, Dragnea i-a cerut unui om să facă mai puţine comentarii la adresa autorităţilor, afirmând că el cunoaşte judeţul mai bine. Îl cunoaşte pentru că l-a condus 16 ani. Dar Dragnea, alături de mulţi alţi lideri care stăpânesc cu autoritate, de ani de zile, judeţele, unii chiar de 20 de ani, cum se întâmplă la Vrancea, nu au făcut nimic sau mai nimic pentru judeţele lor.

Când, în anul 2000, Dragnea a ajuns preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, judeţul avea venituri la buget de 137 de milioane de lei. Când, în 2012, a părasit această funcţie, judeţul avea venituri de 591 milioane de lei, adică de patru ori mai mari. Doar că, în aceeaşi perioadă, veniturile întregii administraţii locale au crescut de la 6 miliarde de lei la peste 45 de miliarde de lei, adică de şapte ori. Asta înseam­nă o majorare a decalajului de dezvoltare dintre Teleorman şi alte judeţe, în perioada în care acesta a fost condus de puternicul politician local. Acum, în vremea inundaţiilor, din poziţia de politician de la nivel central, Dragnea vrea să facă ceea ce nu a făcut când conducea judeţul – să construiască digul pe care trebuia să-l facă în 2005.

Dacă judeţul Teleorman rămâne în urma tuturor, nu acelaşi lucru se întâmplă şi cu averea personală a liderului PSD, Dragnea fiind unul dintre cei mai înstăriţi oameni politici, şi asta în vreme ce el „a lucrat la stat“, afacerile familiei fiind conduse de soţie (cu compania TelDrum, care câştigă în Teleorman contracte cu statul pe bandă rulantă, Dragnea spune că nu are nicio legătură).

Dacă te uiţi pe declaraţia de avere a liderului teleormănean, s-ar crede că el este un personaj mai degrabă modest. În declaraţia de avere pe care a completat-o în vara lui 2013 el trece trei terenuri  intravilane (în Alexandria, Buşteni şi Turnu Măgurele) care valorează în jur de 200.000 euro la preţul mediu al pieţei, un apartament, o casă în construcţie, despre care nu dă niciun detaliu, şi un spaţiu comercial ce pot fi evaluate la 150.000 - 200.000 de euro. Mai are conturi curente de aproxitativ 30.000 de euro şi acţiuni la firma familiei Hotel Turris de 200.000 de euro şi 85.000 de lei. De asemenea, el deţine o creanţă a primăriei din Turnu Măgurele de 246.000 de lei în contul unui impozit plătit anticipat, o situaţie cât se poate de atipică având în vedere şi valoarea creanţei, 55.000 de euro. În total ar fi deci vorba despre o avere de 700.000-800.000 de euro. Însă, în declaraţiile din trecut, Dragnea arată că a avut mult mai multe lucruri ca acum. În declaraţia din 2008 el indică 8 terenuri intravilane, patru dintre acestea fiind în zone turistice, la Măneciu (Prahova), Azuga, Buşteni şi Năvodari. De asemenea, trece în declaraţie două case de locuit (una în construcţie), un apartament, o casă de vacanţă la Năvodari şi două spaţii comerciale, acţiuni la Hotel Turris, dar şi 3 milioane de lei venituri din contracte de vânzare-cumpărare pe care nu le menţionează. De asemenea, indică datorii de 180.000 de euro către o persoană fizică. În 2009 mai achiziţionează două terenuri intravilane, pentru ca, în 2010, să  aibă doar 3 terenuri, un apartament, casa în construcţie deja menţionată şi două spaţii comerciale. Mai menţionează că a donat o casă şi terenul fratelui său şi că a obţinut 1,9 milioane de lei din vânzarea unor bunuri, probabil terenurile care nu se mai regăsesc în declaraţie. Îşi achită şi datoriile. Un an mai târziu, vinde un spaţiu comercial cu 620.000 de lei şi mai cedează familiei un teren intravilan şi o clădire în construcţie. Finalul de mandat în fruntea CJ îl prinde cam cu aceleaşi bunuri pe care le trece în declaraţia de avere în calitate de ministru şi parlamentar.

Acum el se ocupă de inundaţii. În judeţul său, bilanţul inundaţiilor provocate de revărsarea râurilor Teleorman, Burdea, Tecuci, Vedea şi Câinelui şi a afluenţilor acestora arătau ieri că 131 de case au fost inundate în localităţile Tătărăştii de Jos, Necşeşti, Ciolăneşti, Beuca Vîrtoape, Balaci, Dobroteşti, Siliştea Gumeşti şi Frumoasa.

 
 
AFACERI DE LA ZERO