"Acţiunile de îmbunătăţire durabilă a performanţelor obţinute de multe întreprinderi de stat (ÎS) ineficiente din sectoarele transporturi şi energie au fost stopate, acest lucru datorându-se parţial neîmbrăţişării pe deplin a conceptului de mai bună guvernare corporativă a ÎS. Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativă, dacă va fi implementat în manieră acoperitoare, va constitui o oportunitate de reclădire a credibilităţii în acest domeniu. În acelaşi timp, autorităţile ar trebui să dea un nou impuls implicării sectorului privat în ÎS, prin oferte publice iniţiale sau prin privatizări strategice", a declarat într-un comunicat şefa misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, la finalul vizitei din perioada 13-21 octombrie.
Ea a subliniat că avantajele activităţii economice puternice din prezent vor avea o "viaţă" scurtă, fără o modernizare a infrastructurii de transport public a României, iar progresele către convergenţa economică vor fi lente.
Pe de altă parte, FMI apreciază că cel mai puternic pilon al reformelor structurale din România a fost îmbunătăţirea continuă a cadrului de formare a preţurilor în energie, însoţită de eforturi permanente de întărire a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili.
Schaechter spune că perspectiva de creştere economică pe termen scurt este puternică, însă există riscuri de a înregistra rezultate sub nivelurile anticipate.
"Economia creşte într-un ritm sănătos, pentru anul 2015 anticipându-se o creştere PIB-ului real de 3,4%, la aceasta creştere contribuind, în general, consumul, investiţiile şi exporturile. Se preconizează ca şi relaxarea fiscală prociclică din anul 2016, menită să impulsioneze cererea internă, să contribuie la o accelerare a activităţii economice cu aproximativ 3,9% în anul viitor. Ea va inversa însă progresele recent obţinute în stabilizarea datoriei publice", a completat şefa misiunii FMI în România.
FMI vede posibile tensiuni în economia românească pe fondul volatilităţii reînnoite de pe pieţele financiare globale, incluzând riscurile de evoluţii sub aşteptări în zona comerţului şi a fluxurilor de
capital.
"România a înregistrat în ultimii ani o îmbunătăţire considerabilă a indicatorilor săi macroeconomici, fiind susţinută de trei acorduri succesive cu FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Protejarea acestor realizări, în contextul escaladării riscurilor de evoluţii sub aşteptări la nivel global, şi mai ales în economiile emergente, este aşadar crucială. Printre politicile prioritare principale se numără menţinerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanţelor publice, precum şi reînnoirea momentumului pentru reformele structurale - mai ales în zona companiilor de stat - pentru a susţine nivelul de încredere şi a îmbunătăţi potenţialul de creştere pe termen lung", consideră Schaechter.
