Bancherii au funcţionat într-un sistem de tip „cap – câştig eu, pajură - pierzi tu”, a spus Carney la o conferinţă în City-ul londonez, unul dintre cele mai mari centre financiare din Europa. El s-a întrebat în ce măsură traderii au respectat standardele etice şi a spus că cei care nu s-au conformat unor standarde profesionale înalte ar trebui să fie ostracizaţi, scrie The Guardian.
Guvernatorul Băncii Angliei a avertizat că devine tot mai puternic sentimentul că acel contract social care stă la baza capitalismului a început deja să se rupă din cauza creşterii inegalităţii.
„Pur şi simplu nu putem considera ca un dat un sistem capitalist care produce atâtea bogăţii şi atâtea soluţii. Prosperitatea presupune nu doar investiţii în capitalul economic, ci şi în capitalul social”.
Într-un discurs puternic critic la adresa felului în care s-a comportat centrul financiar londonez în perioada de dinaintea crizei financiare, Carney a spus că radicalismul din piaţă şi reglementările superficiale au erodat capitalismul echitabil, în timp ce scandaluri precum cel de manipulare a dobânzilor Libor au subminat încrederea în sistemul financiar.
„La fel cum orice revoluţie îşi devorează pruncii, fundamentalismul de piaţă necontrolat poate devora capitalul social esenţial pentru un dinamism al capitalului pe termen lung. Pentru a contracara tendinţa, indivizii şi firmele lor trebuie să aibă un sentiment de responsabilitate pentru întregul sistem”.
Carney le-a spus delegaţilor prezenţi la o altă conferinţă, despre capitalismul incluziv la Londra, la care a participat şi fostul preşedinte american Bill Clinton, că băncile mari funcţionau într-o bulă de tip „cap – câştig eu, pajură - pierzi tu” în care bancherii urmăreau ţintit câştigul personal.
„Toate ideologiile prezintă riscul de a cădea în extreme. Capitalismul îşi pierde din moderaţie atunci când încrederea în puterea pieţei ajunge la nivel de credinţă. În deceniile care au precedat criza un astfel de radicalism a ajuns să domine ideile economice şi a devenit un tipar de comportament social”.
Guvernatorul a adăugat că factorii de decizie şi autorităţile de reglementare din Marea Britanie şi cele de la nivel internaţional caută soluţii pentru a face sistemul mai echitabil şi pentru a limita prin reforme riscul unei viitoare crize financiare.
Dar, a subliniat el, bancherii trebuie acum să-şi asume o responsabilitate mai mare. Referindu-se la schimbările care se produc în urma scandalurilor legate de veniturile fixe, de monede şi de pieţele de mărfuri, el a spus că asemenea schimbări sunt vitale, dar că nu pot fi anticipate toate situaţiile care pot apărea şi nici nu poate fi disciplinat orice angajat care se comportă inadecvat.
„Multe bănci au dezvoltat pe bună dreptate coduri de etică şi principii de business, dar oare toţi traderii lor respectă mesajul?”, se întreabă Carney. Fostul guvernator al băncii centrale a Canadei consideră că ar trebui să existe o preocupare mai mare pentru dezvoltarea unor principii de pieţe echitabile, a unor coduri etice pentru anumite pieţe şi chiar pentru introducerea unor obligaţii.
„Ar trebui să existe consecinţe clare, inclusiv ostracizare profesională pentru nerespectarea acestor standarde”.
El a spus că liderii G20 şi autorităţile de reglementare din Consiliul de Stabilitate Financiară fac eforturi pentru a rezolva problema băncilor care sunt „prea mari pentru a fi lăsate să se prăbuşească”, o problemă care a pus în sarcina contribuabililor o notă de plată uriaşă la declanşarea crizei financiare în 2008.
„Acesta este anul în care trebuie să ducem la bun sfârşit acest plan”, a spus el. „Poate cea mai dură lovitură dată încrederii publicului este revelaţia că există zeci de instituţii considerate prea mari pentru a fi lăsate să cadă care operează în centrul sistemului financiar. Bancherii au câştigat sume enorme înaintea crizei şi au fost deseori bine recompensaţi după ce criza a lovit. În schimb, contribuabilii a trebuit să plătească pentru greşelile bancherilor”.
Carney arată că politica monetară extrem de relaxată din Marea Britanie a împiedicat apariţia unei generaţii de sacrificiu de şomeri pe termen lung şi a îmbunătăţit perspectivele mobilităţii sociale pe termen lung.
El a adăugat că noile atribuţii şi responsabilităţi acordate băncii centrale de ministrul de finanţe George Osborne ar trebui să ajute la reducerea frecvenţei apariţiei crizelor financiare.
Guvernatorul spune că una din lecţiile crizei este că schemele de recompensare care ofereau bonusuri mari pentru profituri pe termen scurt îi încurajează pe indivizi să îşi asume prea multe riscuri pe termen lung. „Prezentul era supraevaluat, iar de riscurile din viitor nu se ţinea seama deloc”.
