ZF 24

Harta care redă "temperatura economiei" în ultimii 14 ani. Ce sectoare au fost cel mai puţin afectate de criză şi cine a pierdut cel mai mult?

Autor: Claudia Medrega

04.11.2014, 00:07 1312

Harta termică a ciclurilor eco­nomice din România in­clude trei perioade de declin în ultimii 14 ani, în care ma­joritatea indicatorilor eco­nomici au înregistrat  scăderi semnificative, iar analiza evoluţiilor istorice indică faptul că economia înregistrează o uşoară re­venire, marcată încă de elemente de fragilitate, potrivit unui studiu publicat de BNR.

Dacă pentru perioada crizei financiare internaţionale declinul a fost generalizat, pentru celelalte două perioade semnalele date de cifrele analizate sunt mixte, scăderea afectând doar anumite ramuri ale activităţii economice, se arată în studiul „Identificarea ciclurilor de afaceri şi proprietăţile acestora“ realizat de Veaceslav Grigoraş şi Irina Stanciu.

Din 2000 încoace, România a traversat o perioadă bună de opt ani de creştere economică neîntreruptă şi nimeni nu-şi imagina ce avea să urmeze. Economia s-a oprit brusc în 2009, odată cu propagarea mondială a crizei financiare. Cei doi ani de criză gravă, 2009 şi 2010, care au avut ca rezultat o cădere cumulată a economiei de 7,7%, au spulberat speranţele. Ulterior, economia a revenit pe creştere. Însă, PIB-ul real nu a reuşit să revină până acum la nivelul anterior crizei. România speră ca abia în 2014 să atingă PIB-ul real din 2008.

Prima perioadă de declin a început cu trimestrul al doilea al anului 2001, deşi pe plan internaţional aceasta a debutat cu câteva trimestre mai devreme prin redu­cerea preţului petrolului, declinul producţiei industriale din zona euro şi al importurilor UE, toate acestea având drept principală cauză criza dot-com şi ulterior amplificarea efectelor acesteia de către atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA, conform studiului.

„În această perioadă a avut loc o scădere a importurilor şi exporturilor, simultan cu reducerea producţiei industriale, mai ales pe segmentul industriei prelucrătoare şi al producţiei industriale de bunuri interme­diare, în contextul în care bunurile intermediare au o pondere semnificativă în structura comerţului exterior al României în funcţie de gradul de prelucrare. Odată cu declinul producţiei industriale a avut loc şi un declin la nivelul pieţei de capital, indicele BET-C înregistrând o reducere în urmă­toarele trei trimestre.“

Totuşi evoluţiile nefavorabile din 2001 pe plan extern nu s-au transpus într-un declin al produsului intern brut, al consu­mului sau al formării brute de capital fix.

Analiza hărţii termice arată că anul 2002 a marcat începutul unei lungi perioade de creştere economică, care a luat sfârşit odată cu debutul crizei financiare internaţionale.

Primele semnale ale crizei pe plan extern au apărut la mijlocul anului 2007, când a avut loc un declin al indicatorului de încredere (ESI), atât pentru UE, cât şi pentru economia românească, urmat de reducerea indicatorului BET-C la sfârşitul acestui an.

Pe parcursul trimestrului doi al anului 2008 a avut loc o înrăutăţire a me­diului extern, care s-a materializat în de­clinul producţiei industriale din zona euro, reducerea importurilor UE şi o scădere a PIB-ului UE efectiv. Evoluţiile din sectorul extern au fost resimţite şi la nivelul producţiei în industria prelucrătoare şi al volumului cifrei de afaceri pentru serviciile prestate populaţiei, care au intrat în declin la începutul anului 2008.

În acelaşi timp, numărul de angajaţi din economie (conform conturilor naţionale) s-a redus, în timp ce şomajul înregistrat a crescut.

Semestrul al doilea al anului 2008 a fost marcat de contracţii generalizate ale PIB şi ale componentelor acestuia (excepţie au făcut importurile care şi-au început declinul la începutul anului), concomitent cu reducerea cifrelor de afaceri şi scăderea pre­ţului petrolului Brent, urmat, începând cu anul 2009, de un declin al investiţiilor străine directe ale nerezidenţilor în România, potrivit analizei.

Odată cu debutul crizei financiare internaţionale şi cu accentuarea efectelor acesteia asupra economiei zonei euro şi a economiilor UE, economia României a intrat în recesiune începând cu trimestrul al patrulea al anului 2008, recesiune care a durat opt trimestre, punctul de minim fiind atins în trimestrul III 2010. Această recesiune a avut efecte puternice asupra economiei româneşti. Ultimul punct de maxim local înregistrat a fost în trimestrul III din 2011, conform analizei BNR.

Semnale de revenire au apărut în mediul extern la mijlocul anului 2009, materializându-se într-o creştere a indicatorului de încredere din Uniunea Europeană, urmată de avântul producţiei industriale din zona euro şi al importurilor Uniunii Europene. “Aceste evoluţii au avut efecte favorabile asupra producţiei industriale, a importurilor şi exporturilor şi a BET-C, urmate de o revigorare a consumului şi a FBCF începând cu anul 2010. Totuşi, evoluţii favorabile ale seriilor de PIB şi componentelor sale, cifrelor de afaceri şi ale pieţei muncii au apărut abia la sfârşitul anului 2010 şi începutul anului 2011”.

A mai fost o perioadă scurtă de declin începută în trimestrul IV 2011 şi finalizată în trimestrul I 2012 (durata a două trimestre), însă declinul PIB a avut un caracter mai degrabă conjunctural.

Evoluţia structurii economiei româneşti din ultimii ani indică o economie emergentă ce a trecut printr-o fază de supraîncălzire şi acum se reface, cu un sector al serviciilor încă sub media UE, dar şi o schimbare a structurii dinspre ramurile cu valoare adăugată mică, precum agricultura, spre ramuri cu valoare adăugată mare.

AFACERI DE LA ZERO