Mai mulţi observatori cred că din cauza blocajului în negocierile Atenei cu creditorii pentru continuarea finanţării Greciei în acest stat falimentar ar putea fi introduse în curând limite ale mişcărilor capitalului pentru a împiedica ieşirea lichidităţilor din bănci. Restricţiile ar putea include limitarea retragerilor de la bancomate, a transferurilor în străinătate şi controale la vamă pentru împidicarea ieşirii valutei, scrie The Guardian.
Acţiunile de pe bursa de la Atena au scăzut ieri cu aproape 4%, ajungând aproape de cel mai redus nivel din vara anului 2012. Titlurile National Bank of Greece, una dintre cele mai mari bănci greceşti, s-au prăbuşit cu aproape 8%. Acţiunile Piraeus Bank, o altă mare bancă elenă, au pierdut aproape 9% din valoare. În ton cu bursa de la Atena, marile burse europene – DAX din Frankfurt, CAC 40 din Paris, IBEX din Madrid şi FTSE MIB din Roma – au înregistrat scăderi.
Pieţele sunt în vrie
Yieldurile obligaţiunilor emise de Italia, Spania şi Portugalia, cele mai vulnerabile economii din zona euro, au fost marţi actorii unuia dintre cele mai serioase episoade de contagiune de după apogeul crizei datoriilor.
Randamentele titlurilor italiene cu scadenţa la 10 ani au urcat cu 10 puncte de bază, la 2,43%, cele spaniole au crescut cu 14 puncte de bază, la 2,52%, iar cele portugheze au sărit cu 16 puncte de bază, la 3,42%. Randamentele acestor trei ţări sunt la cele mai ridicate niveluri din cel de-al treilea trimestru al anului trecut. Yieldurile spaniole sunt pe cale să înregistreze a opta săptămână consecutivă de creştere, cea mai lungă astfel de cursă din cel puţin 1994, scrie Reuters.
Revista germană Bild a dat „lovitura“ în presă şi pe burse cu ştirea că guvernul grec al lui Alexis Tsipras va căuta să întârzie plata unor datorii de 1,6 miliarde euro către FMI cu şase luni. Vestea a fost negată de Grecia. Scadenţa vine la sfârşitul acestei luni.
În schimb, într-un discurs incendiar, Tsipras a atacat FMI spunând că instituţia financiară cu sediul la Washington are o „responsabilitate criminală“ pentru situaţia Greciei. Premierul socialist a mai explicat că adevăratele negocieri încep abia acum, că instituţiile care au dat Greciei împrumuturi vor să umilească Grecia şi că folosesc negocierile pentru a-şi demonstra forţa, iar BCE insistă să „stranguleze“ financiar economia.
Turbulenţele recente de pe pieţe reflectă refuzul Greciei de a prezenta creditorilor noi planuri, deci de a negocia cu ei, la summitul Eurogroup de joi.
Pentru The Guardian, această atitudine este o „limită de netrecut“ clară trasată de Atena, care aşteaptă acum ca instituţiile de finanţare să facă primul pas spre compromis. Guvernul grec a înaintat deja trei propuneri, considerate insuficiente de creditori.
Financial Times a anunţat că liderii UE discută organizarea unui summit de urgenţă pe tema Greciei duminică. Pentru vineri, Tsipras are planuri să călătorească la Saint Petersburg pentru a se vedea cu preşedintele Rusiei Vladimir Putin, notează eKathimerini.
Premierul Finlandei Juha Sipila a declarat că va fi nevoie de un „miracol“ pentru ca Grecia şi creditorii să ajungă la un compromis înainte ca bailout-ul Greciei să expire la sfârşitul lunii iunie.
Între timp, unele sondaje de opinie arată că euro începe să-şi piardă strălucirea în ochii grecilor.
Probabilitatea ca Grecia să intre în incapacitate de plată a datoriilor este de 50%, potrivit mai multor analişti intervievaţi de Reuters. Cu toate acestea, probabilitatea ca Grecia să iasă din zona euro este de doar 30%. Ei văd încă potenţial ca părţile să ajungă chiar şi în ultima clipă la un acord pentru ca Grecia să evite falimentul şi ieşirea din zona euro, un eveniment fără precedent care ar putea avea pe pieţele financiare magnitudinea prăbuşirii băncii americane de investiţii Lehman Brothers.
Pericolul Grexitului a fost citat de mulţi analişti ca fiind cel mai mare risc pentru economia zonei euro.
Euro presează intrarea peste pragul de 4,5 lei
Cursul anunţat de BNR pentru un euro a crescut ieri la aproape 4,49 de lei, cu circa un ban peste nivelul înregistrat la şedinţa precedentă, în timp ce pe piaţa interbancară cotaţiile s-au apropiat în prima parte a zilei de 4,5 lei, pe fondul situaţiei tot mai tensionate de pe pieţele internaţionale generată de situaţia Greciei. Leul a ieşit în ultima săptămână din perioada de acalmie care a caracterizat piaţa valutară în ultimele luni şi a urcat spre nivelul de la începutul anului. Cotaţiile au variat într-un interval foarte îngust în jurul nivelului de 4,45 lei în ultimele trei-patru luni.
„Rezultatul negocierilor din Grecia şi măsura în care a fost afectat sectorul bancar elen, în condiţiile în care capitalul grecesc are o cotă de 13% din totalul activelor în România, sunt principalele riscuri cu privire la prognoza pentru cursul leu-euro. Un alt risc extern este proximitatea geografică a conflictului din Ucraina. Pe plan intern, vedem derapajul fiscal înainte de alegerile generale din 2016 ca principala ameninţare”, scrie Chris Turner, şeful departamentului de strategie pentru pieţele valutare în cadrul filialei de la Londra a ING Bank. În România activează patru bănci cu acţionariat grecesc: Bancpost, deţinută de EFG-Eurobank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Banca Românească (deţinută de National Bank of Greece).
Cele patru bănci au o cotă de piaţa de circa 13% şi depozite atrase de la populaţie şi companii de 4,3 mld. euro. Moneda europeană nu mai atinsese un nivel atât de ridicat în faţa leului din 23 ianuarie, când BNR anunţase un nivel al cotaţiei de 4,49 de lei. Euro a rămas pe parcursul săptămânii trecute peste nivelul de 4,46 de lei. De la începutul acestei luni şi până ieri, euro a avansat cu 1,1% în faţa monedei naţionale. Referinţa anunţată de BNR pentru dolarul american a ajuns ieri la 3,99 de lei, în creştere uşoară faţă de şedinţa precedentă, în timp ce francul elveţian s-a apreciat la 4,28 de lei. Situaţia din Grecia şi-a pus amprenta şi pe piaţa titlurilor de stat.
Finanţele au împrumutat luni 300 mil. lei pe patru ani la un randament în creştere cu 0,4 puncte procentuale. „Evoluţia a fost determiantă în principal de intensificarea percepţiei de risc politic pe plan intern, într-un context european caracterizat prin eşecul negocierilor între guvernul elen şi creditorii săi”, scrie într-un raport al Băncii Transilvania semnat de Andrei Rădulescu, senior economist al băncii. Nivelul CDS (Credit Default Swap), care influenţează costul finanţării externe, a crescut de asemenea la 121 de puncte de bază. Nivelul CDS fusese anterior în jurul nivelului de 110 puncte de bază. Liviu Popescu
Bursa de la Bucureşti scade pentru a doua zi consecutiv
Bursa locală era ieri în scădere cu 0,8% pentru a doua zi consecutiv, determinată în special de retragerea investitorilor de pe acţiunile companiilor din sectorul financiar.
Titlurile BRD, cea mai mare bancă listată şi a doua din sistem după active, se corectau cu 1,55%, în timp ce Banca Transilvania (TLV), scădea cu 1%, iar acţiunile operatorului bursei (BVB) erau în regres cu 1,8%. Indicele BET-FI, care urmăreşte evoluţia acţiunilor Fondului Proprietatea (FP) şi ale celor cinci SIF-uri, era în scădere cu 1,1% spre sfârşitul şedinţei de tranzacţionare.
„Fondurile de investiţii au participaţiile răspândite în diferite pieţe, şi atunci când iau decizia de a se retrage din Europa din cauza problemelor din Grecia, de exemplu, îşi reduc expunerea pe toate aceste pieţe. Suntem într-o piaţă interconectată, astfel că dacă celelalte suferă în jurul nostru şi noi suntem afectaţi“, spune Mihai Chişu, broker la firma de intermediere Swiss Capital. Radu Bostan
