Pe Dan Ioan Popp, fondator si presedinte al companiei Impact, prima firma privata care s-a cotat la Bursa de Valori Bucuresti si singura companie de constructii si cu afaceri imobiliare prezenta la bursa, Revolutia din 1989 l-a prins in strada.
Fostul cercetator stiintific a fost revolutionar timp de trei zile, pana a constatat ca escaladarea usilor, a ferestrelor, a balcoanelor si agitatul tricolorului gaurit erau o indeletnicire care nu i se potrivea si din care, oricum, nu puteai trai.
"Clampaul" lui Popp
Spre deosebire de cei care au devenit revolutionari de profesie, Popp a ales sa isi deschida o afacere.
Formatia si deformatia profesionala l-au impins sa studieze ceva vreme variantele pentru viitoarea sigla si denumire a firmei proprii.
A citit tot felul de teorii despre logo-uri, a facut schite si, in final, pe hartie a aparut denumirea Impact si simbolul "clampau", un disc taiat in doua, la fix 72 de grade, "care privit dintr-un unghi parea ca inghite denumirea firmei, iar din altul parea ca l-a despicat cineva. Era incitant, contradictoriu, de impact".
In ce priveste capitalul de pornire, Dan Ioan Popp s-a considerat norocos, sansa lui fiind legata de CFSN si Ion Iliescu, care luasera in primele zile ale lui 1990 decizia sa returneze populatiei banii proveniti din celebrele cotizatii la partile sociale.
Atunci a primit 10.000 de lei ("ceva mai putin decat pretul unui televizor color mai rasarit"), pe care i-a depus la CEC, in asteptarea unei decizii de investitii.
Ghici cine semneaza chitanta?
Pentru ca totul sa fie in regula, dupa ce a fost "emanat" la fel de cunoscutul Decret 50, care legifera aparitia zorilor economiei de piata, si-a scos "patalamaua" pentru o asociatie cu scop lucrativ (nici vorba la acel moment despre SRL-uri sau SA-uri).
Din acele vremuri pastreaza doua sentimente contradictorii: ca "patalamaua" de asociatie lucrativa - care, in fond, "nu insemna mare lucru" - l-a ajutat sa infranga birocratia (deci putea sa indrazneasca mai departe) si sentimentul de responsabilitate atunci cand semna pe o chitanta ("asta mi se trage de la un locotenent-major din armata care imi spunea mereu "dom'ne, atunci cand scrii un lucru si semnezi, gandeste-te de doua ori").
Pentru ca nu se considera un factotum, a ales sa nu porneasca singur. ai-a luat un asociat si a dat anunt la ziar cum ca mai cauta si altii.
A facut grile de evaluare si, desi din punct de vedere al "resurselor umane" a fost o experienta inedita, "campania de recrutare" a fost un esec total. Vremurile de dupa Revolutie erau "nebune" si toata lumea reclama castiguri imediate dintr-o afacere.
Asa ca Asociatia cu scop lucrativ Impact a inceput in doi si a continuat, o vreme, tot in doi, in domeniul serviciilor, cu precadere pentru solicitantii straini.
Alegerea a fost determinata de realitatile imediate: Revolutia adusese in tara, cu diverse treburi, multi straini care se plangeau de lipsa confortului si a serviciilor.
Popp si-a folosit "bruma" de experienta capatata in tinerete ca ghid si s-a orientat catre oferirea de servicii turistice pentru straini (asigurare de locatie, asigurare de personal, rent-a-car - care figureaza si acum in obiectul de activitate al companiei Impact).
Unul dintre clientii de care isi aminteste cu mandrie este neozeelandezul Derek care, folosindu-se de "logistica" Impact, a pus la punct, in doi ani, afacerea din Romania a companiei Procter & Gamble.
"Un timp, ideea de servicii complexe pentru straini a fost o mina de aur, dar dupa o vreme nisa s-a ingustat, pentru ca au aparut marile organizatii specializate, gen Hertz", spune Popp.
Unul dintre secretele simple ale afacerilor, crede el, este sa te orientezi catre piata interna, cu flexibilitatea de rigoare, spre asa-numita zona a serviciilor nationale. Pasul a fost facut destul de rapid, in 1991, cand Impact s-a transformat in societate pe actiuni.
Nevoia de transformare a venit din foamea de capital. Primul profit realizat in afacerea Impact, de 5.000 de dolari, nu era de ajuns pentru cresterea companiei, deci era nevoie de un drum la banca. Banca a spus sec "nu aveti nimic".
Dan Ioan Popp crede ca si atunci, ca si acum, bancilor li se pot aplica bine zicerile "primesti pilule dupa ce te insanatosesti" sau aâ¬oiti dau bani cand nu ai nevoie".
Foloasele Codului Comercial din 1938
Surprinzator sau nu, nevoia de capital s-a rezolvat cu ajutorul Codului Comercial tiparit in 1938, aflat inca in vigoare.
"Era un tom gros, frumos legat, impresionant si mai ales comentat. De fapt, din comentarii intelegeai spritul afacerilor, avantajele si dezavantajele optiunii catre un anume tip de societate comerciala", spune Popp.
Timp de o luna a tot cercetat si adnotat printre picaturi Codul Comercial, pentru ca, in final, decizia sa se indrepte catre transformarea in societate anonima (pe actiuni).
Decizia a fost notificata Registrului Comertului (ai carui functionari au fost oarecum mirati de asemenea alegere si cumva incurcati, pentru ca nu prea stiau cum sa procedeze).
Cert este ca, peste aproape zece zile, in presa apareau doua anunturi de subscriere de actiuni prin oferta publica: al unei banci si al companiei Impact. Pentru Popp si oamenii de la Impact a fost o adevarata aventura.
Sediul firmei era atunci in Piata Amzei si s-au gasit destui doritori care au venit aici ca sa cumpere actiuni.
"Trebuia sa le explici oamenilor ce vrei sa faci, sa le dai prospect de emisiune, practic sa iti vinzi visul". O actiune Impact costa zece dolari sau 6.000 de lei, iar la finalul subscrierii se adunasera 10 milioane de lei (din cele 50 de milioane de lei propuse).
Desi obiectivul pentru subscriptia publica nu a fost atins , Popp spune ca, in timp, societatea a avut o dinamica interesanta: daca la momentul 1991 cele 10 milioane de lei puteau fi evaluate la 100.000 de dolari, dupa zece ani capitalizarea bursiera a companiei depaseste patru milioane de dolari.
Cum sa risti in stil american
aeful de la Impact "crede" ca primul milion de dolari l-a facut ceva mai tarziu, in cursul lui 1995. Dincolo de localizarea in timp a momentului, considera cel mai important faptul ca in mod constant a aplicat o strategie de crestere a companiei.
Ceea ce implica rezolvarea vesnicei dileme a actionarului: sa iti vezi castigul pe loc sau sa il investesti in cresterea companiei si a vesnicei lupte a managerului cu ceilalti: rezolavarea contradictiei dintre consum si dezvoltare.
La aceste lupte zilnice se adauga si gasirea raspunsului la intrebarea: pana unde poate merge dezvoltarea unei firme si cat timp poti controla cresterea sa, ceea ce implica, indeosebi, marele salt de la mentalitatea de SRL la cea de companie mijlocie sau mare.
Dan Ioan Popp spune ca a evitat pe cat posibil definirea companiei Impact ca un simplu prestator de servicii in constructii.
ai asta pentru ca breasla constructorilor seamana cumva cu cea a frizerilor: ambii sunt executanti cu talent, care lucreaza dupa gustul clientului: "Un constructor prestator de servicii nu risca, pentru ca nu investeste decat in know-how-ul lui".
El crede ca asemenea comportament comod nu se potriveste unei societati pe actiuni din domeniu, care trebuie sa faca profit - si aceasta nu se poate face decat riscand: "Singura cale de a face profit este sa nu prestezi propriu-zis servicii de constructii, ci sa desfasori activitati cu risc ridicat, respectiv de promotor imobiliar, care investeste propriul capital intr-o operatiune de risc".
Referitor la risc, l-a intrebat odata pe un consultant american daca exista vreo diferenta intre spiritul antreprenorial si cel speculativ si i s-a raspuns tipic americaneste: prima conditie ca un antreprenor sa castige este sa aiba spirit speculativ, iar a doua sa aiba spirit inventiv, adica capacitatea de a risca si de a inova - pentru ca nu poti sa castigi numai inovand, din simplul motiv ca astfel ajungi sa te transformi intr-un birocrat pasiv.
Cat despe riscul de a-ti pierde capul pentru ca ai prea multi bani, seful de la Impact il amortizeaza spunandu-si ca totul este trecator si ca maine poate pierde tot ce a avut azi: uneori regreta aceasta gandire, dar ca sa te bucuri de banii tai trebuie sa ai timp si energie.
Deocamdata, isi consuma energia mai mult cu afacerile si grijile altora.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
