@ Primele aspecte care ar trebui schimbate pentru transformarea sistemului de educaţie din România sunt statutul profesorilor, modul în care aceştia fac educaţie în clasă şi modul de predare, precum şi maniera în care se face monitorizarea învăţării de către profesor. @ Un alt punct cheie în reformarea sistemului educaţional este corelarea între ceea ce învaţă elevii la şcoală şi joburile viitorului.
Gabriel Chiţu, consultant Ascendis, consideră că pentru a schimba în bine sistemul educaţional din România este nevoie de mai multe măsuri centrate pe profesori, elevi şi familiile lor, precum şi pe modalitatea de învăţare şi corelarea cunoştinţelor cu joburile de mâine.
În tot acest proces de reformare, mentalitatea orientată pe creştere – growth mindset, despre care el afirmă că influenţează performanţele în cele din urmă, este un ingredient esenţial.
„Dacă s-ar adopta câteva măsuri la nivelul sistemului educaţional am avea un punct de plecare. Nu cred într-o schimbare radicală, peste noapte, mai ales la nivel de mentalităţi, dar cred cu tărie că putem face un proiect pilot, pot fi selectate anumite şcoli şi putem urmări rezultatele care se obţin în aceste şcoli pilot. Mentalitatea de creştere nu va aduce rezultate peste noapte, dar este unul dintre ingredientele cheie pentru a schimba în bine sistemul educaţional”, a spus consultantul Ascendis, care în ultmii cinci ani a implementat în mediul privat proiecte de cultură organizaţională şi de dezvoltare a competenţelor bazate pe growth mindset.
Conceptul de mindset, explică el, înseamnă o sumă de convingeri pe care oamenii le au despre performanţele pe care le-ar putea obţine, iar o cercetare făcută de către un profesor la Stanford Univeristy arată că ceea ce un om crede despre performanţa sa influenţează în mod direct rezultatele pe care le va obţine.
Această mentalitate, Gabriel Chiţu consideră că ar trebui adoptată şi la nivelul sistemului educaţional din România.
Primele aspecte care ar trebui schimbate, în opinia sa, pentru transformarea sistemului de educaţie din România ar fi statutul profesorilor, modul în care aceştia fac educaţie în clasă şi modul de predare, precum şi maniera în care se face monitorizarea învăţării de către profesor.
„Trebuie să ne concentrăm mai mult pe sprijinul pe care profesorul îl oferă elevilor să aplice cunoştinţele învăţate la şcoală în viaţa lor reală”, a subliniat consultantul Ascendis.
Totodată, un alt punct cheie în reformarea sistemului educaţional, consideră el, este corelarea între ceea ce învaţă elevii la şcoală şi joburile viitorului. În acest sens, afirmă Gabriel Chiţu, trebuie dezvoltată o gândire anticipativă pentru a vedea cum anume ceea ce se învaţă astăzi în şcoli va ajuta mâine piaţa muncii.
Un alt lucru pe care consultantul Ascendis îl propune este organizarea mult mai frecventă a unor schimburi de experienţă cu profesorii şi factorii de decizie din învăţământ din ţările care au rezultate bune la testele PISA.
„Avem nevoie de deschidere pentru a prelua anumite idei şi reforme din alte ţări. Nu cred deloc în copierea şi implementarea unor practici, însă trebuie să descoperim cum funcţionează cel mai bine sistemul pentru noi.”
De asemenea, pentru ca sistemul educaţional din România să funcţioneze mai bine şi să fie centrat pe nevoile reale ale elevilor, Gabriel Chiţu este de părere că e nevoie de mai multă implicare din partea părinţilor în şcoli, prin organizarea unor grupuri şi comitete.
În plus, spune el, deciziile trebuie luate mai mult pe bază de consens, iar implicarea elevilor în construcţia unui ecosistem pentru ei înşişi este esenţială.
Lucrurile stau, în acest moment, mult mai rău în mediul rural decât în mediul urban şi în special în acele medii defavorizate, care nu permit dezvoltarea unui copil din cauza contextului familiei sale, a posibilităţilor financiare reduse şi a mentalităţii părinţilor.
Provocarea cea mai mare în aceste cazuri este identificarea potenţialului pe care îl are copilul, scoaterea lui dintr-un astfel de mediu, iar pentru acest demers, afirmă el, este nevoie de bani şi infrastructură, dar şi de disponibilitatea părinţilor.
„Raportul PISA din 2022 arată că discrepanţele sociale par a fi una dintre cele mai mari provocări pentru România. Totodată, elevii care vin din mediile defavorizate au şi convingerea despre ei înşişi că nu îşi pot dezvolta competenţele”, a mai adăugat Gabriel Chiţu.
