♦ În toamna acestui an Complexul Energetic Oltenia, entitate care asigură în prezent peste 20% din energia României, aşteaptă primele oferte angajante pentru portofoliul nou de producţie de electricitate pe care încearcă să îl construiască până în 2026 ♦ Succesul reorganizarii CE Oltenia este esenţial în procesul de tranziţie energetică la care s-a angajat România, ţinta stabilită la nivel naţional fiind exitul din cărbuni la nivelul anului 2032.
„Compania are în vedere construirea a două centrale cu ciclu combinat (produc energie şi căldură) pe gaze cu o capacitate totală de 1.300 MW şi 8 parcuri fotovoltaice de aproximativ 700 MW, la care se va adăuga o reabilitare a unei minihidrocentrale. Fiecare proiect pe gaz va vrea, la nivelul de vârf al lucrărilor, circa 1.500 de locuri de muncă“, a declarat Lăcrămioara-Diaconu Pinţea, membru în directoratul CE Oltenia, în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Pinţea are o experienţă de peste 20 de ani în domeniul energiei. De-a lungul carierei a ocupat mai multe funcţii de conducere în cadrul OMV Petrom, inclusiv pe cea de membru al directoratului, responsabil pentru activitatea de Downstream Gas. Unul dintre cele mai importante proiecte gestionate de Pinţea a fost însă realizarea centralei OMV Petrom de la Brazi, un proiect de 860 MW, în valoare de 530 mil. euro, pus în funcţiune în 2012.
Din noua funcţie, Pinţea gestionează una dintre cele mai complicate restructurări din energia românească, de succesul planului de reorganizare a CE Oltenia depinzând 20% din producţia de energie a României, peste 12.000 de locuri de muncă directe şi trecerea României ca stat de la zona de cărbune la cea de producţie a energiei cu emisii mai reduse.
Anul trecut, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, CE Oltenia a terminat cu un business de circa 2 miliarde de lei, în scădere cu 32%, şi cu pierderi de 939 mil. lei, în creştere faţă de 2019.
Realizarea proiectelor de producere de energie pe gaze şi parcurile solare sunt cheia reorganizării CE Oltenia, planul de restructurare al întregii companii fiind, potrivit celor mai recente informaţii disponibile, de 3,5 miliarde de euro. Pe fondul noilor preţuri ale energiei şi a aprecierii certificatelor de emisii de carbon, valoarea planului a fost reconsiderată, spune Pinţea, planul de reorganizare al companiei fiind în analiza Comisiei Europene. Cert este că 40% din valoarea planului de reorganizare trebuie să vină de la CE Oltenia, prin diferite mijloace, atragerea unor parteneri în companiile de proiect care ar trebui să realizeze noile investiţii fiind esenţială.
„Avem 40 de posibili parteneri din Europa şi Asia, iar cum sunt în faza de primire a ofertelor neangajante şi se aşteaptă ca în septembrie să intre în etapa de oferte angajante. Vorbim de aceste SPV-uri (special purpose vehicle) sau companii de proiect pe care ne-am propus să le creăm pentru noile investiţii pentru că este clar şi a devenit clar pentru toată lumea că nu mai putem susţine singuri acest plan de restructurare datorită sumei pe care trebuie să o investească şi compania.”
Pe lângă finanţările cu care ar contribui potenţialii parteneri, CE Oltenia vrea să obţină şi o finanţare bancară, fie sub forma unui corporate loan, fie sub forma de project finance.
Pentru aceste credite, compania se află în discuţii cu şapte bănci comerciale şi o instituţie financiară internaţională.
„Pentru noi 2021 este anul în care credem că vom avea o fază finală din partea Bruxelles a deciziei cu privire la planul de restructurare, plan pe care noi am început să-l implementăm chiar dacă suntem în aşteptarea deciziei şi suntem într-un continuu dialog.”
Aprobarea planului de restructurare depinde însă de profitabilitatea viitoarelor proiecte, astfel că atragerea investitorilor şi a finanţatorilor este crucială. Exitul din cărbuni este dictat de politicile de decarbonizare aplicate la nivel european, care-i penalizează drastic pe poluatori prin certificatele de CO2.
Din mecanism gândit pentru a contribui la decarbonizarea industrială la nivel european, certificatele de carbon au devenit commodity, la fel ca petrolul, intrarea la tranzacţionare a marilor fonduri de investiţii, deciziile de la Bruxelles şi micii speculatori ridicând preţul la peste 55 de euro, nivel greu de imaginat cu ani în urmă. Certificatele de emisii sunt parte a mecanismului european, stabilit în 2005, privind reducerea poluării, companiile responsabile pentru emiterea de CO2 ca urmare a proceselor de producţie fiind obligate să facă dovada unui astfel de instrument pentru fiecare tonă emisă. În cazul CE Oltenia, compania nu dispune de alocări gratuite, astfel că pentru fiecare MWh produs producătorul trebuie să aibă dovada unui certificat, iar în actualul context, fără ajutorul statului, CE Oltenia nu are cum să facă aceste achiziţii în mod profitabil.
“Am plătit până acum un miliard de euro pe certificate de CO2 iar estimările până în 2026 sunt de alte 2 miliarde de euro. Vorbim de 3 miliarde de euro, costuri”, a mai spus Pinţea. Impactul costurilor cu carbonul se vede mai departe în creşterea galopantă a preţului la energie, luna aceasta fiind atins recordul istoric pe bursa de energie OPCOM, pe piaţa spot. Astfel, pe vârf de consum, energia s-a tranzacţionat la 1.031 lei/MWh (210 euro pe MWh).
“Preţurile de 3-50 de euro pe MWh sunt istorie”, a mai spus Pinţea.
Ea a mai precizat că CE Oltenia a obţinut deja certificate de urbanism pentru parcurile fotovoltaice şi acum vrea să obţină şi avizele de mediu. Ea mai spune că între timp planurile teritoriale avansează şi au ajuns aproape de o fază finală. Această diversificare a portofoliului de producţie va contribui mai departe la o diversificare a întregii regiuni, mai crede Pinţea.
„Nu trebuie să mai avem zone care depind de o singură companie, de un singur sector, trebuie să evităm acest lucru pe viitor şi cred eu din ce am văzut din planurile teritoriale de tranziţie că acest lucru va fi posibil.”
