♦ Cifra de afaceri cumulată a celor mai mari 1.000 de companii din România a ajuns la 1.260 mld. lei (252 mld. euro) în 2022, adică 48% din businessul total, cea mai ridicată pondere atinsă în ultimii şapte ani, arată datele anuarului Top 1.000 cele mai mari companii din România realizat de ZF şi Deloitte ♦ Astăzi, în top 20 cele mai mari companii din România sunt prezente zece companii din energie, şase companii de retail, două fabrici de automobile şi o fabrică de ţigarete.
Alexandru Reff, country managing partner Deloitte România şi Moldova, spune că în ultimii şapte ani s-a văzut o evoluţie importantă a businessului românesc, întrucât cifra de afaceri cumulată a celor mai mari 1.000 de companii din România a crescut cu peste 100 de procente.
În acest interval, economia aproape s-a dublat, cifra de afaceri a companiilor a crescut mai mult decât a crescut economia, iar asta într-o perioadă cu criză şi dificultăţi multiple, subliniază el.
„În şapte ani, de când realizăm catalogul Top 1.000 cele mai mari companii din România, cifra de afaceri cumulată a crescut cu peste 100 de procente. Economia aproape s-a dublat, cifra de afaceri a companiilor a crescut mai mult decât a crescut economia, iar asta într-o perioadă în care am avut criză şi dificultăţi multiple şi este important să precizăm că nu toate ţările din jurul nostru au avut cea mai bună evoluţie în această perioadă. Am remarcat o performanţă care a fost constant bună în ultimii ani de zile, chiar şi în 2020, când economia s-a contractat, dar contracţia a fost semnificativ mai bună decât în restul Europei. Atunci, companiile s-au contractat, iar cifra de afaceri cumulată a scăzut cu 1%. Practic, companiile au rămas stabile într-o perioadă dificilă pentru economie“, a detaliat Alexandru Reff în timpul ediţiei speciale a emisiunii ZF Live.
Anul 2022, spune el, a adus acea „furtună perfectă“ – război, inflaţie record, perturbări în lanţurile de valoare cauzate şi de problemele care persistau în China, criză energetică, volatilitate foarte mare a costurilor.
Însă, toate aceste provocări au generat în România o creştere economică foarte bună şi peste orice aşteptări a performanţelor companiilor, precum şi un nivel record al investiţiilor străine.
„Anul 2022 a fost anul în care ne-am apropiat de investiţii străine de 11 mld. euro. Există şi un anumit decalaj cu care se produc efectele perturbatoare ale unor evenimente externe şi probabil unele dintre ele s-au reflectat mai degrabă în 2023. E remarcabil însă că rezilienţa pe care am dobandit-o în criza pandemică ne ajută să traversăm contexte de dificultate cu rezultate atât de bune“, a mai adăugat Reff.
Cifra de afaceri cumulată a celor mai marii 1.000 de companii din România a ajuns la 1.260 mld. lei (252 mld. euro) în 2022, adică 48% din businessul total. Aceasta este cea mai ridicată pondere atinsă în ultimii şapte ani, arată datele anuarului Top 1.000 cele mai mari companii din România realizat de ZF şi Deloitte.
De la o cifră de afaceri de 596 mld. lei la prima ediţie, din 2018 (rezultatele financiare consolidate sunt mereu cu doi ani în urmă, respectiv cifrele din 2016 pentru prima ediţie şi cifrele din 2022 pentru cea din acest an – n. red.), la 1.260 mld. lei în acest an, top 1.000 vede o creştere a veniturilor cu 111%, cu 13 procente peste rata de creştere generală.
Cifra de afaceri a primelor 1.000 de companii locale a ajuns în şapte ani la nivelul la care se afla întregul business românesc la prima ediţie a catalogului, în 2018.
Astăzi, în top 20 cele mai mari companii din România sunt prezente zece companii din energie, şase companii de retail, două fabrici de automobile şi o fabrică de ţigarete.
Alexandru Reff este de părere că toate aceste statistici cuprinse în catalogul Top. 1.000 cele mai mari companii din economie pot fi privite cu satisfacţie din multe perspective. Spre exemplu, numărul de companii cu afaceri de peste 1 mld. lei prezente în top a crescut de şase ori. În urmă cu şapte ani, erau doar 40 de astfel de companii, iar acum sunt 240.
Totodată, menţionează el, în segmentul companiilor antreprenoriale erau la prima ediţie zece companii cu afaceri de peste 1 mld. lei şi acum sunt 39, iar dacă ne uităm la grupuri, vedem 50 de firme pornite şi deţinute de antreprenori români care au trecut de acest prag.
„Avem o tendinţă - parţial omenească, dar mai pronunţată cultural în România – de a ne plânge şi a vedea ceea ce e negativ. Însă, ţara asta chiar a marcat un progres absolut remarcabil. Auzim mai des acest lucru de la străini, de la investitori şi se vede în modul în care se manifestă interesul acestora pentru o serie întreagă de domenii“, a mai adăugat acesta.
Ce a mai spus Alexandru Reff despre:
► Tema catalogului Top 1.000 cele mai mari companii din România este tehnologia. Un element de noutate care ne-a inspirat în alegerea temei de anul acesta ţine de faptul că statul, după întârzieri semnificative pe drumul transformării digitale, pare să facă nişte paşi importanţi. În sfârşit avem şansa istorică să adresăm câteva dintre aceste neajunsuri fundamentale cu ajutorul unor bugete foarte semnificative – 6 mld. euro alocaţi prin PNRR pentru transformarea digitală. Statul joacă un rol central nu doar în obţinerea acestor bani, ci şi în montajul proiectelor.
► Noi suferim de pe urma unei prea mici apropieri şi prea proaste comunicări între sectorul privat şi cel de stat. Sunt foarte puţini lideri care au experienţă în ambele sectoare şi care trec dintr-un sector în altul.
► Celălalt motiv pentru care am ales această temă este pentru că, deşi transformarea digitală se petrece de câteva decenii, anul trecut este cu totul special prin debutul erei inteligenţei artificiale generative. Cred că momentul acesta va fi unul important în istorie.
► Lucrurile merg foarte bine în piaţă. În ultima vreme am avut tranzacţii de peste 1 mld. euro în ţară şi multe tranzacţii de sute de milioane de euro. Băncile se uită cu interes către România, ceea ce înseamnă că văd lucrurile optimist. În plus, toţi jucătorii din retail vor să se extindă.
► Sunt multe schimbări importante şi e esenţial ca cineva să se preocupe de anticiparea modului în care ele ar putea să joace în favoarea sau în defavoarea noastră. Capitalul privat ar putea să joace un rol mai asertiv şi mai expansiv. Avem nevoie de resurse şi de capacitate managerială.
