ZF News

România este liderul Europei în privinţa expunerii băncilor pe titluri de stat, de circa 20% din active

Datoria publică guvernamentală a totalizat 265,6 mld. lei în noiembrie 2014, iar datoria publică totală a depăşit 280 mld. lei. Stabilitatea financiară a fost ieri tema dezbaterilor de la BNR între Liviu Voinea (stânga) - viceguvernator al BNR, Virgil Dăscălescu - şef serviciu, serviciul Instituţii Financiare la BNR, Lucian Isar - preşedintele Consiliului de Supraveghere la Banca Comercială Feroviară, Ionuţ Dumitru - preşedintele Consiliului Fiscal şI Florian Neagu - şef serviciu, serviciul Riscuri Macroprudenţiale la BNR. Fotograf: Andreea Alexandru

Datoria publică guvernamentală a totalizat 265,6 mld. lei în noiembrie 2014, iar datoria publică totală a depăşit 280 mld. lei. Stabilitatea financiară a fost ieri tema dezbaterilor de la BNR între Liviu Voinea (stânga) - viceguvernator al BNR, Virgil Dăscălescu - şef serviciu, serviciul Instituţii Financiare la BNR, Lucian Isar - preşedintele Consiliului de Supraveghere la Banca Comercială Feroviară, Ionuţ Dumitru - preşedintele Consiliului Fiscal şI Florian Neagu - şef serviciu, serviciul Riscuri Macroprudenţiale la BNR. Fotograf: Andreea Alexandru

Autor: Claudia Medrega

26.02.2015, 00:07 637

Expunerea băncilor faţă de stat este de importanţă sistemică pentru stabilitatea financiară din România având în vedere creşterea ponderii acesteia de la 3-4% din total active înainte de criza economică la circa 20% în prezent, cea mai mare pondere din Europa, susţine Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

„Această pondere ridicată este cea mai mare constrângere în acest moment pentru creşterea datoriei publice. Majorarea datoriei publice de acum înainte este limitată de această realitate a capacităţii de absorbţie destul de reduse a pieţei financiare locale, în condiţiile în care expunerile sunt deja mari şi de natură sistemică“, a declarat ieri Dumitru la conferinţa „Stabilitatea financiară - repere conceptuale şi teme de actualitate“ organizată la BNR.

În timp ce România este pe primul loc în Europa în privinţa expunerii băncilor pe ti­tluri de stat, alte instituţii financiare sunt într-un stadiu incipient de dezvoltare şi nu au dimensiunea critică necesară pentru a absorbi sume foarte mari de titluri de stat. În aceste condiţii datoria publică nu poate creşte semnificativ peste 40% din PIB la nivelul actual de dezvoltare, potrivit lui Dumitru.

În condiţiile în care în anii de criză finanţarea sectorului privat a fost aproape îngheţată, băncile au căutat alte variante de plasare a resurselor, iar soluţia găsită pentru menţinerea expunerilor a fost finanţarea statului, mai ales că dobânzile erau atractive în comparaţie cu riscurile asumate.

„Datoria publică din România, de aproape 40% din PIB, este relativ scăzută raportat la standardele europene. Suntem într-o zonă sustenabilă a datoriei publice, dar dacă ne uităm la nivelul nostru de dezvoltare economică versus datoria publică, putem trage concluzia că datoria publică este cam unde ar trebui să fie, adică nu prea mai avem mult spaţiu de creştere a datoriei publice la nivelul de dezvoltare actual. Pe măsură ce PIB/capita creşte, activele bancare cresc, se creează spaţiul pentru absorbţia de datorie publică, dar la nivelul la care suntem în momentul de faţă, corelat şi cu expunerea faţă de stat ca procent din total active unde nivelul este cel mai mare din Europa, cred că trebuie să conştietizăm că nu prea mai există spaţiu de creştere a datoriei publice“, a explicat şeful Consiliului Fiscal.

Străinii au ajuns anul trecut să aibă în portofolii titluri de stat în valoare de peste 20 mld. lei (4,8 mld. euro), reprezentând aproximativ 20% din total. În Polonia ponderea nerezidenţilor ajunge la 40% din total, iar în Ungaria la 34%.

Piaţa financiară locală, care este mult mai „subţire“ decât alte pieţe din regiune, riscă să resimtă cu duritate mişcări de retragere a capitalului străin. Iar astfel de mişcări sunt cu atât mai periculoase cu cât nu există intrări care să le echilibreze, investiţiile străine directe aflându-se la niveluri modeste, iar intrările de fonduri europene - mult sub aşteptări. În România nerezidenţii au mai ajuns şi în anii trecuţi la ponderi de 17-18% din portofoliile de titluri de stat româneşti, însă în două-trei trimestre s-au „evaporat“ din cauza crizei politice suprapuse peste tensiuni din zona euro. Populaţia este finanţatorul principal indirect al datoriei publice prin plasamentele în bănci şi alte societăţi financiare, care cumpără titluri de stat, susţine Dumitru.

„De unde sunt fondurile pe care băncile le mobilizează pentru a finanţa bugetul? Răspunsul este legat de cine face economisire, sectorul care are un excedent pe o capacitate netă de finanţare peste cel al gospodări­ilor populaţiei, pentru că cel al administraţiilor locale şi companiilor au deficite. Ceea ce înseamnă practic că populaţia este finanţatorul ultim al statului, al bugetului, în contextul în care băncile, care sunt finan­ţatorul direct, nu lucrează cu bani proprii, ci cu depozite ale persoanelor fizice.“

Populaţia contribuie la sistemul bancar cu depozite de aproape 130 mld. lei, în timp ce în sectorul de asigurări de viaţă sunt rezerve tehnice de 5,9 mld. lei, în fonduri de pensii populaţia are 14,8 mld. lei, în administrarea activelor 15 mld. lei şi deţine direct titluri de stat de 3,2 mld. lei.

Băncile au cumpărat titluri de stat de 70 mld. lei, societăţile de asigurare 5,4 mld. lei, fondurile de pensii 9,9 mld. lei, societăţile de administrare a activelor 7,3 mld. lei, totalizând 93 mld. lei. Valoarea titlurilor de stat achiziţionate în total, inclusiv prin intermediarii financiari, ajunge la 96,2 mld. lei.

Referindu-se la gradul de îndatorare a populaţiei, Liviu Voinea, viceguvernator al BNR, a spus că acesta este unul din cele mai reduse din Europa, pe total. Însă, România are mult mai multe gospodării supraîndatorate.

„Pe de o parte, avem una dintre cele mai mici ponderi dintre ţările europene în ceea ce priveşte datoria populaţiei în venitul anual brut disponibil. Pe de altă parte, avem o pondere semnificativă, una dintre ponderile mari, în ce priveşte gospodăriile supraîndatorate, în totalul gospodăriilor, adică acelea care înregistrează dificultăţi la plata datoriilor curente. Deşi pe ansamblu gradul de îndatorare nu este foarte ridicat, există un număr important de gospodării care au într-adevăr un grad ridicat de îndatorare şi care înregistrează au dificultăţi la plata datoriilor curente. De aceea şi eventualele politici luate în acest sens trebuie să fie diferenţiate, pentru că situaţia este diferenţiată“, a explicat Liviu Voinea.

Îndatorarea populaţiei este doar unul dintre segmentele la care se uită BNR în efortul de asigurare a stabilităţii financiare, altele fiind legate de capacitatea sistemului bancar de a rezista în condiţiile unor şocuri importante, dar şi de modul în care se prezintă economia reală.

Anul trecut, Finanţele au împrumutat din piaţa internă 40 mld. lei şi 928,7 mil. euro prin vânzare de titluri de stat. La aceste împrumuturi se adaugă sume atrase de pe pieţele internaţionale, respectiv 2 mld. dolari şi 2,75 mld. euro, prin patru emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi de 10 şi 30 de ani.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels