Participam in urma cu cateva zile la indraznetul concert alCorului de Copii Radio intitulat "Salut voios de pionier!" siremarcam cat de usor uitam.
Este greu de crezut cand privim afisele anului 2009 ca multi dintremuzicienii romani care au concertat in acest an in Romania, fiindacum personalitati ale lumii muzicale internationale, nu ar fiputut reveni in tara daca in 1989 Europa de Est nu ar fi pornitintr-o alta directie istorica. Este vorba despre destineprofesionale modificate in sens pozitiv, cu traiectorii stralucite.2009 nu este anul primei lor reveniri pe scenele de acasa, dar acumputem vorbi despre un caracter simbolic al acestor reveniri.
Exista totusi cel putin doua situatii majore ce pot fi decodificatein acest sens. Prima este reprezentata de muzicieni care, desi auavut ocazia de a se perfectiona si a-si desavarsi studiile inintreaga lume in acesti 20 de ani, au optat pentru a reveni in tarasi a contribui la dezvoltarea unei vieti muzicale care avea nevoiede nume marcante si din randul tinerilor. Exemple sunt multe, iarpomenirea a doar cateva nume, precum Alexandru Tomescu, HoriaMihail, Razvan Suma, Radu Popa, Dan Dediu, care fac parte dintr-ogeneratie de artisti afirmata in Romania si in lume in ultimeledoua decenii, poate fi nedreapta.
Daca incercam totusi sa-i legam printr-un generic imaginar "dupa 20de ani", poate le putem aminti celor care sunt tentati sa uite (saucelor care erau prea mici atunci) ca punctul istoric de cotiturareprezentat pentru intreaga Europa de anul 1989 a generat intr-unfel sau altul si evolutiile actuale ale vietii culturale.
Finalul anului 1989 a deplasat linia orizontului si pentrumuzicienii nascuti in Romania. Iar acesti artisti - acum tineri sauaflati in plina maturitate - care au marcat viata culturalaromaneasca din perioada 1989-2009 au reusit sa demonstreze ca ocariera muzicala de top are prin definitie o importanta componentainternationala, aspect aflat intr-un blocaj real in urma cu 20 deani.
Reveniri
Daca ne referim la cei care au optat pentru o resedinta in afaratarii, un exemplu stralucit este Cvartetul Belcea (fotografia 1,realizata de Sheila Rock, EMI Classics), care si-a incheiat zileletrecute printr-un amplu concert cei trei ani de rezidenta laAteneul Roman (serie organizata de Institutul Cultural Roman incolaborare cu Filarmonica "George Enescu"). Corina Belcea Fischereste cea care si-a adus partenerii de cvartet spre Romania, oferindpublicului bucurestean mostre din nivelul cel mai inalt al arteicvartetului (Cvartetul Belcea este artist exclusiv EMI si are obogata discografie sub aceasta egida, in pofida tineretii membrilorsai). Sonoritatea plina de delicatete a viorii CorineiBelcea-Fischer, frazarea de un rafinament suveran, secondataintotdeauna complementar de vioara Laurei Samuel, de violoncelulplin de substanta al lui Antoine Lederlin sau de viola purtatoare aunui cald mesaj intelectual a lui Krzysztof Chorzelski suntelemente care se regasesc - in cazul cvartetului Belcea - intr-unintreg artistic unic. Concertul final a adus pe scena AteneuluiRoman, alaturi de cei patru membri ai Cvartetului Belcea, totitinerii muzicieni din Romania si Republica Moldova care auparticipat la cursurile de maiestrie sustinute in cadrulrezidentei, in fata unui public al carui entuziasm pentru muzica decamera a crescut proportional cu intalnirile sale cu aceastaremarcabila formatie.
Alt nume pe care toata lumea l-a asteptat cu nerabdare la Bucurestia fost Angela Gheorghiu (foto 3, Mihai Cosma). Aceasta revenire s-apetrecut "in trepte". In luna martie se lansa la nivelinternational "Madama Butterfly" de Puccini in versiunediscografica, avand-o ca protagonista pe Angela Gheorghiu. Catevaluni mai tirziu, in iunie, artista revenea in contextul unuispectacol de poezie si muzica la Teatrul National. In sfarsit, inluna septembrie, Angela Gheorghiu putea fi ascultata intr-unconcert in aer liber sustinut in Piata Constitutiei de ziuaBucurestiului, la care putea participa orice bucurestean.Aparitiile ei au fost ca un magnet pentru spectatori, care au venitsa o vada si altfel decat prin intermediul CD-ului sau al DVD-ului,descoperind de fiecare data cu aceeasi uimire cum glasul ei ofereaceva ce auzi rar la divele ultimelor decenii: o vibratie unica,inconfundabila.
OLTEA SERBAN-PARAU(n. 12 martie 1969)este muzicolog si critic muzical, actualmente redactorul-sef alpostului public Radio Romania Cultural, dupa ce a condus timp de 7ani postul particular Radio Romantic. Semneaza in continuarerubrici saptamanale in Ziarul de Duminica si Adevarul literar.Activitatea ei publicistic" cuprinde peste 2.000 de articoleaparute in presa scrisa, majoritatea pe teme muzicale, sute deemisiuni si programe de radio si numeroase emisiuni si aparitii TV.Este semnatara traducerii si a articolelor privind compozitoriiromani pentru Larousse - Dictionar de mari muzicieni, siresponsabila cu sectiunea muzical" a Dictionarului enciclopedic.Este membra a Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania.A fost distinsa cu mai multe premii, printre care Premiul pentruOriginalitatea Profilului Radiofonic al Consiliului National alAudiovizualului in 2002 si Premiul pentru Publicistica al UniuniiCompozitorilor si Muzicologilor din Romania in 2006.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
