James David Bourchier a fost unul dintre cei mai cunoscuti ziaristi britanici de la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX. Cariera sa jurnalistica a inceput dupa ce, printr-o serie de coincidente, a ajuns la Bucuresti si a scris un articol despre rascoala taraneasca din 1888. Timp de trei decenii, Bourchier a fost unul dintre cei mai activi corespondenti straini din Balcani, manifestand ambitia de a fi mai mult decat un simplu cronicar al evenimentelor in desfasurare.
Surzenia l-a salvat pe James David Bourchier de la o viata mediocra, de profesor lipsit de succes. La 38 de ani, burlac si fara prea multi prieteni, Bourchier a plecat in Europa continentala, dorindu-si sa devina scriitor. In cele din urma, a ajuns corespondentul permanent in Balcani al unei publicatii de mare prestigiu si influenta in epoca - The Times - si a acoperit multe evenimente din istoria zbuciumata a zonei, inclusiv cele doua razboaie balcanice si primul razboi mondial.
Bourchier a scris, de asemenea, despre Grecia, Bulgaria si Romania in mai multe editii din Enciclopedia Britannica. Observatorii vremii il descriu ca pe Aäun englez excentric foarte curiosAY, inteligent, cult, care cunostea personalitatile proeminente din statele balcanice. Bourchier era faimos in epoca si pentru modalitatea inedita de a purta discutii cu interlocutorii sai. El avea un tub acustic, lung de un metru, pe care il punea la ureche, iar capatul celalalt il dadea persoanei care-i vorbea.
Bourchier este primul corespondent de limba engleza in Balcani care decide sa-si stabileasca sediul la Sofia, hotarare justificata de rolul activ pe care il juca Bulgaria in acea perioada in viata politica a regiunii. Primul-ministru grec Elefterios Venizelos se va referi mai tarziu la Bourchier considerandu-l Aäprietenul GrecieiAY, in timp ce regele Ferdinand de Saxa Coburg-Gotha il va numi Aäprietenul BulgarieiAY.
La Bucuresti, parerile despre Bourchier erau impartite; in timp ce regele Carol I si influentul politician conservator Take Ionescu ii vorbeau deschis, atasatul militar roman la Sofia, maiorul Dabija, avertiza factorii de decizie din Capitala sa fie mult mai precauti cu jurnalistul britanic, un cunoscut bulgarofil.
James Bourchier venea la Bucuresti de cateva ori pe an, apoi facea catre Ministerul bulgar de Externe comunicari despre tot ce vazuse si auzise (prin tubul acustic) aici. "De comun acord cu directorul general al Sigurantei, s-a urmarit activitatea lui Bourchier la Bucuresti si cu greu am facut ca oamenii politici sa fie mai circumspecti cu acest domn", scrie Dabija in memoriile sale.
Atasatul militar roman la Sofia relateaza "o figura" pe care i-a facut-o lui Bourchier. In august 1912, maiorul Dabija s-a prezentat la Peles pentru a-i prezenta lui Carol I un raport despre situatia politica si militara din Bulgaria. Aici a avut surpriza sa-l intalneasca pe jurnalistul britanic, pe care il stia de la Atena, ambii fiind retinuti de rege la dejun. Profitand de un moment de neatentie a lui Bourchier, Dabija i-a ascuns tubul acustic in spatele unei canapele. Dupa masa, regele, care se adresa personal invitatilor, l-a chemat pe Bourchier, care, spre disperarea sa, nu a putut gasi tubul auditiv si nu a mai putut sta de vorba cu suveranul. "Mi-a parut atunci foarte bine ca inlaturasem o convorbire a Regelui cu acest domn, tocmai in preajma razboiului balcanic", scrie Dabija in memoriile sale.
Bourchier a jucat un rol indiscutabil in popularizarea cauzei bulgare in strainatate. La sfarsitul primului razboi mondial, jurnalistul britanic a aparut la diferite conferinte de pace ca aparator al pretentiilor bulgare asupra Macedoniei, misiune fara sanse, deoarece autoritatile de la Sofia se aliasera cu germanii, care pierdusera razboiul.
Bourchier ajunsese atat de cunoscut si iubit in Bulgaria incat, la aflarea vestii ca a murit de pneumonie, o mare de oameni s-a adunat langa hotelul unde acesta locuise. Corpul lui a fost expus in Catedrala Aleksandar Nevski din Sofia si inmormantat la manastirea Rila.
La cativa ani dupa moartea sa, Bourchier a fost onorat intr-un mod aparte: numele lui a fost dat unei marci populare de tigari bulgaresti.
Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
