Prima caracteristică specifică a volumului este dată de faptul că el conţine, pe de o parte, mărturii directe ale celor care s-au confruntat cu furcile caudine ale cenzurii, iar pe de altă parte, studii savante, rezultate din investigarea documentelor de arhivă. Din prima categorie, trebuie amintită mărturisirea Anei Blandiana (De la cenzura ca formă de libertate, la libertatea ca formă de cenzură), un excepţional eseu-mărturie, preluat, ca atare, în România literară (an XLIV, nr. 2, 12 ianuarie 2012, p. 11-13; 22), dar şi mărturiile semnate de Marta Petreu, Adriana Săftoiu, Robert Turcescu, Gheorghe Săsărman, Radu Vida, Mihail Guzun sau cele luate de Gabriela Rusu-Păsărin scriitorilor Adrian Marino, D. Vatamaniuc, Paul Anghel sau Dinu Săraru. Investigarea arhivelor formează subiectul studiilor docte, semnate de Marian Petcu, Dan Culcer, Maria Danilov, Viorel Nistor, Emilia Şercan, Mihaela Teodor, Ion Zainea.
A doua notă distinctivă provine din caracterul colectiv al volumului, acesta reunind 32 de studii şi eseuri. Vorbim, aşadar, despre relaţiile dintre cenzură şi Securitate, despre cenzura presei sportive, cenzura poeziei, cenzura cu substrat etnic, cenzura editorială, cenzura datorată "obligaţiei de tăcere", cenzura benzii desenate, cenzura filmului românesc. Există o abordare diacronică a cenzurii, începând cu cea din timpul dictaturii regale şi antonesciene, continuînd cu cenzura din anii dogmatismului şi cu cenzura din anii regimului ceauşist.
În fine, lucrarea de faţă este singura apărută la noi care se bazează pe un bogat material ilustrativ.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
