Realizarea unei topografii complete care să delimiteze zoneleexploatate literar de Mircea Eliade în prozele sale ar plasaperimetrul Calea Victoriei mai degrabă în relaţie cu acel Bucureştiviolent, fie al tulburărilor din anii '30 (în romanulÎntoarcerea din Rai), fie al bombardamentelor din timpulcelui de-al Doilea Război Mondial (în 12.000 de capete devite).
În romanele realiste, topografia bucureşteană consemnează scenaunor conflicte sau delimitează un anumit parcurs al personajelor,dublat de obicei de exerciţiul unei rememorări, de un monologinterior ce oferă un insight în psihologia acestora. Cu altecuvinte, geografiei exterioare îi corespunde o geografiespirituală, a personajelor, despre care vorbesc chiar acestea,într-o serie de monoloage interioare (Pavel Anicet aminteşte în maimulte rânduri de geografia sa "interioară" sau "spirituală";geografia exterioară e, de fapt, o imagine în oglindă a acestuiparcurs lăuntric, ea se delimitează în funcţie de procesul uneirememorări care implică locaţii şi personaje prezente în naraţiuneprin intermediul evocării).
Departe de Bucureştiul mitic, transfigurat prin filtrulnostalgiei şi dublat cu o semnificaţie ce ţine de miraculos,Bucureştiul din Întoarcerea din Rai (dar şi cel dinHuliganii) îl familiarizează pe cititor deopotrivă culocaţii de întâlnire a grupurilor de intelectuali bucureşteni(precum celebra cafenea Corso), dar şi cu focarele izbucnirilorviolente din epocă (Atelierele Griviţa), ori cu spaţiile publicepredilecte pentru protestele şi manifestaţiile din epocă (precumPiaţa Teatrului Naţional, Cercul Militar).
De asemenea, anumite locaţii se transformă în cadru al unorconflicte, suferă un proces de defamiliarizare, devenind dintraseele obişnuite de plimbare ale personajelor spaţii învestite cusemnificaţii negative pe harta interioară a personajelor: înrememorarea evenimentelor din martie 1932 de către Emilian, CaleaVictoriei, Palatul Regal sau Cişmigiul devin scena unor ciocniriviolente între jandarmi şi manifestanţi, soldate cu rănirea sauchiar moartea celor implicaţi. Spaţiu de plimbare şi loisir înprima parte a Întoarcerii din Rai, zona Calea Victoriei seconotează negativ în cea de-a doua, contaminându-se, parcă odată cuizbucnirea sunetului macabru al sirenei de la Atelierele Griviţa,ce spulberă liniştea asfinţitului bucureştean, de o prevestire rea,a unor timpuri de haos politic şi social (de altfel, în ultimulcapitol din partea întâi a romanului, întorcându-se de la Corso peCalea Victoriei, către tipografie, Pavel Anicet trăieşte un momentde dezorientare, când "Calea Victoriei i se părea foarte străină",de ca şi cum locurile ar fi suferit o stranie metamorfoză, ceanticipa tragicele evenimente ulterioare).
Reprezentarea spaţială din figura A1 reproduce vizual situaţianarativă din fragmentul următor, consemnând punctele de reper ceconfigurează traseul prelungit al lui Anicet: "Deşi Pavel sufereade câte ori se întâlnea în aceeaşi zi cu cele două femei, rareorise putea împotrivi ispitei de a se duce la Ghighi după ce sedespărţea de Una. Voinţa lui nu conta în asemenea împrejurări; eraaproape un destin întâlnirea, un chin care se cerea împlinit; şidacă lupta împotriva gândului care îl îndemna către stradaSalcâmilor după ce pleca din strada Tell, asta o făcea pentrua-şi întârzia vizita, a o scurta deci" (s.m.). Traseul ChristianTell - Salcâmilor e, prin urmare, axa ce leagă două zone aleexistenţei amoroase a lui Pavel, semnalând eterna oscilaţie aacestuia între cele două iubiri ale sale.
Puncte de reper pe traseul Christian Tell -Salcâmilor
Legenda hărţii:
A. Opera Română, cu sediul la Teatrul Lyric "Leon Popescu", înPiaţa Valter Mărăcineanu
B. Cafeneaua Corso, în Piaţa Palatului
C. Teatrul Naţional, cu sediul în Calea Victoriei
D. Teatrul "Maria Ventura", fostă Sala Comediei, actualul TeatruOdeon
E. Piaţa I.C. Brătianu
Cu triunghiuri sunt reprezentate cele două locaţii-cheie: stradaChristian Tell şi strada Salcâmilor, iar cu pătrate străzi şibulevarde: Grigore Alexandrescu, Calea Griviţei, Lutherană (culinie punctată), bulevardele Calea Victoriei, Take Ionescu, I.C.Brătianu, Ferdinand.
AndreeaRăsuceanu este doctor în filologie (2009), cu lucrareaMahalaua Mântulesei, drumul către modernitate. A absolvitmasteratul Text şi imagine, în cadrul Centrului de Excelenţăîn Studiul Imaginii şi Facultatea de Litere a UniversităţiiBucureşti, secţia română-engleză. Este autoarea mai multortraduceri din limba engleză şi prefeţe. Este autoarea cărţiiCele două Mântulese (ed. Vremea, 2009), un studiu de istoriamentalităţilor ce mizează pe cultivarea amănuntelor de epocă, înîncercarea de a restitui atmosfera specifică veacului al XVIII-lea,debut nominalizat la premiile României literare, ale UniuniiScriitorilor din România şi la Marile Premii Prometheus, secţiuneaOpera Prima.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
