In aceeasi zi de 23 aprilie 1921, G.T. Kirileanu mai consemneaza din discutia cu Printul Barbu Stirbei (unul dintre personajele omniprezente in aceste insemnari, alaturi de Rege, Regina si istoricul Nicolae Iorga) si nemultumirile tot mai multe privind guvernarea Averescu. Sunt dezvaluite felurite afaceri patronate de membrii guvernului, generatoare de tensiuni in Parlament si care fac tot mai nesigura pozitia generalului presedinte de Consiliu. Din cauza disensiunilor dintre liberali si cei de la putere, se inregistreaza si actiuni propagandistice esuate, cum ar fi sarbatorirea lui I.C. Bratianu sau centenarul revolutiei lui Tudor Vladimirescu. (Ioan Lacusta)
Printul Stirbei:
- Pe urma, atatea afaceri pe seama statului nu s-au mai vazut...
Eu: - Toate greselile izvorasc de la liberali. Ei sunt aceia care n-au taiat la timp chestia (cuvant indescifrabil) si au lasat loc la atatea hotii din launtru si din afara, pana ce Take Ionescu a pus varf jafului. Printul Stirbei recunoaste ca liberalii sunt vinovati, dar zice ca Take Ionescu insusi i-a spus:
- Ce ma doare este faptul ca se va dovedi inca odata prin incapacitatea noastra ca numai liberalii sunt in stare a face fata greutatilor. Pentru asta zice Printul Stirbei, pentru ca numai ei au oameni de stat. Titulescu nu-i om de stat.
- Dar vad ca vrea sa faca un inceput bun, pe care oamenii de stat nu l-au facut. Si-ar fi pacat sa nu se indeplineasca incercarea lui, cand am ramane in acelasi marasm.
Din toata aceasta vad ca bogatasii lucreaza pe dedesubt in chip staruitor si pentru amanarea reformei agrare, si pentru zadarnicirea reformelor fiscale.
(Fara data; copia unei scrisori) "Majestate, Tara mea (un volum de cuvantari ale regelui Ferdinand), un dar regal pentru literatura noastra, a ajuns in mainile tineretului universitar. Cu toate ca optimistii usurei isi pun speranta lor uneori in noroc, noi ne gandim mereu la stramtorarea prin care a trecut aceasta scumpa tara. Iar privirea zilnica a pamantului si poporului nostru ne arata ca Romania Mare este o opera de arta la care trebuie inca multa munca si mult talent creator.
Pentru a stimula puterile creatiei in generatia de maine, Tara mea, o opera nu numai de cugetare, dar si de inalta simtire artistica, va fi pentru noi toti un continuu 'memento'. Multamind in numele tineretului care a primit cu nemarginita bucurie gratiosul dar Al Majestatii Voastre, va rugam, Majestate, sa primiti omagiul adancului devotament al tuturor sufletelor tinere si recunostinta lor neclintita.
Al Majestatii Voastre prea supus si plecat serv, S. Mehedinti, mai 1921."
2 mai. Pe cand Printul Stirbei iscalea langa fratele Vasile Goldis actiuni de-ale Bancii Generale:
- Cum vor putea oamenii acestia, care castiga sute de mii de lei ca membri in Consiliile de Administratie, sa primeasca sa fie ministri cu 36.000 lei pe an?
- Foarte bine. Isi vor gasi interimari cu targuiala, daca societatile nu le vor plati integral...
- Cum platea Dacia Romana lui Take Ionescu, Al. Constantinescu si E. Constantinescu.
- La urma urmei, unii ca acestia pot fi mai de folos societatilor ca ministri, decat ca simpli membri ai Consiliilor de Administratie.
9 mai. Iorga scrie maresalului (Palatului) ca a refuzat biletele ce i s-au trimis de presedintia Consiliului pentru concertul simfonic de gala, deoarece el asteapta bilete de la Casa Regala. Maresalul ii trimite 2 bilete, dar nealaturate.
Miercuri 18 mai. Ieri a fost la Buftea Nunciul papal. Azi la 6, Printul Stirbei va comunica Regelui rezultatul scrisorii catre Papa.
1) Impartasania sa se faca in public.
2) Regele isi va mustra copiii (printii Carol si Nicolae), aratandu-le ce greutati si suparari a avut din cauza schimbarii lor de religie.
Printul Stirbei intreaba:
- Dar printul Nicolae lipseste din tara?
- A, obligatia e fara termen.
- Dar mustrarea se va face in public?
- Nu, in chip particular.
- Si Nunciul marturiseste ca toate chestiile se reguleaza usor, dupa omul cu care ai tratat.
Iar Printul Stirbei:
- Eminentei Voastre se datoreste rezolvirea asa de grabnica a chestiunii?
Acum ramane chestia printesei Ileana cand va ajunge la varsta de comuniune.
21 mai. Azi dimineata Printul Stirbei imi arata scrisoarea (omagiala pentru I.C.Bratianu, la centenarul nasterii sale) ce avea s-o trimita lui Ionel Bratianu prin printul Calimachi.
Zic:
- E cam rece. ("In aceasta zi in care tara intreaga omagiaza memoria aceluia care ti-i asa de scump, toti ai mei, impreuna cu mine, ne unim sufletele cu emotia ta...")
- Apoi eu numai ce simt scriu.
- O manifestare mai accentuata n-ar fi bine vazuta de mosul Barbu Stirbei Voevod, care a trimis in surghiun pe toti revolutionarii tovarasi ai lui I. Bratianu!
- I-as raspunde: dar tu n-ai lucrat cu I. Bratianu la rasturnarea lui Cuza Voda?
Printul Stirbei ma intreaba:
- Ce zici de cele petrecute la Senat?
- Eu vad lucrurile in chip simbolic: apoteoza lui Ion Bratianu e un tablou prea luminos, care avea nevoie si de oarecare umbre...
- Ce va zice viitorimea: A fost un Senat roman in stare sa batjocoreasca memoria unui aemenea barbat. Sau: In toata aceasta prosternare interesata, numai Senatul a avut indrazneala de a se arata cu demnitate?
Dar de "Jos sobolanii" (porecla liberalilor), ce zici?
- Sobolanii nu se puteau naste decat tot dintr-un sobolan!
Convocare la Casa Cercetasilor. Printul Carol propune infiintarea unui Muzeu al Renasterii Romane la Iasi.
Il intreb despre sedinta de ieri a Senatului si-mi raspunde ca onoarea celor morti ar trebui sa fie mai presus de patimile politice.
2 iunie. Portretul lui C. Argetoianu. Din discursul lui N.D. Cocea in sedinta Camerei deputatilor de joi 2 iunie 1921: "Ma asteptam ca domnul Argetoianu, care si-a batut joc de panglicele tricolore pe care le scotea pe gura domnul Iorga, sa se fereasca de a scoate cu scobitoarea cum ar scoate un rest de icre moi din maselele sale gaunoase.
Cunosc pe domnul Argetoianu de mult timp, ii cunosc casa, casa d-sale este ca a unui burghez, d-sa este un om care primeste bine, traieste larg, o casa mobilata fara pretentii mari, o casa cu gust, cu covoare orientale, tablouri, divanuri, vase pline de flori, casa domnului Argetoianu nu este casa unui apostol...
Nu am cunoscut casa domnului Iorga, dar imi inchipui ca este plina de carti. Casa domnului Argetoianu nu este a unui apostol, nu e nici a unui patriot. Il cunoasteti, l-ati vazut aci pe omul acesta gras si umflat, un fel de Neron pastrat in spirt pentru veacurile care vor veni. Omul acesta care n-are nici o convingere, nici reactionara, nici democratica, pentru ca imi aduce aminte multe convorbiri pe care le-am avut cu dansul si la Iasi si la Bucuresti, cand vorbea de Rege, de Regina...
In orice caz, cand domnul Argetoianu vorbeste de patriotism, cuvantul acesta suna rau in gura unui om care e sceptic si nu crede in nimic; este exclus ca un asemenea om sa ne inspire noua emotiunea aceea pe care o da cuvantul cinstit si sincer care vorbeste in adevarat in numele unui ideal.
4 iunie. Asara la masa cu Printul Stirbei, singuri. La 10 se duce la Cotroceni. Ii dau ziarul Patria cu amanarea incoronarii. Ii citesc articolul lui Ioan Nadejde (Izbanda, 30 mai), unde fostul sef socialist apara mai bine decat orice boier elita sociala. Mi-l cere ca sa-l si citeasca Reginei. Imi arata si articolul din Matin de Maurice Prival, despre puterea evreilor in conducerea Angliei, pe care vrea de asemenea sa-l ceteasca Reginei, caci se vorbeste putin de acapararea petrolului roman. De cand a plecat Boyle, Regina si-a recapatat libertatea de judecata, apreciind mai drept lucrurile. Printul Stirbei i-a adus la cunostinta intepaturile presei engleze care i-a dat numele de Regina contractelor, din cauza uneltirilor lui Boyle. Si i-a pus inainte faptul ca reputatia de cap politic si-a dobandit-o cu altfel de sfetnic...
Ii arat Printului Stirbei o gazeta de scandal aparuta in editie speciala (Avangarda) in care se spune ca Iorga staruieste sa aduca pe Titulescu in fruntea taranistilor. Printul Stirbei imi raspunde:
- Nu m-as mira, ca mi-au propus si mie asemenea sefie.
Azi dimineata Printul Stirbei imi spune ca Iorga a fost ieri la masa la Cotroceni si a sustinut ca o chestie personala serbarile incoronarii pe toamna. Pentru Iorga toate se vor face la timp si in conditiile cele mai bune. Regina vazandu-l asa de pornit s-a intors cu vorba spre vecinul din cea(lalta) parte. Iar Iorga reprosandu-i ca nu-l asculta, Regina ii raspunde:
- Cand vad ca esti asa hotarat in parerea dumitale, pentru ce am mai vorbi de prisos?
Printul Stirbei ma pune sa vad daca Iuliu Maniu a cerut audienta la Rege pentru prezentarea motiunii din Cluj. (La 26-27 mai 1921, fruntasii Partidului National, "cei o suta", s-au intrunit hotarand nefuziunea cu un alt partid, intrarea in parlament si tratative cu alte partide care aveau programe apropiate.) Raspund ca n-a cerut. Dar, pe cat inteleg, Maniu s-a apropiat de liberali.
(G.) Bogdan-Duica este de aceeasi parere si crede ca taranistii vor ramane singuri, deoarece si Iorga s-a intors spre liberali, pana ce va veni iar timpul sa-i injure. Va trebui deci ca taranistii sa infiinteze un ziar popular saptamanal. Dar de unde bani?
Despre chestia evreiasca, buba cea mare, Bogdan-Duica zice ca trebuie lasata deoparte, pana ce se va pune la cale definitiv chestia agrara si se vor intari taranii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
