Vara agitata la Palatul Regal din Bucuresti in urma cu mai bine de 85 de ani. Se discuta aprins despre o eventuala solemnitate nationala a incoronarii primului rege al Romaniei Mari, faurita la 1 Decembrie 1918. Averescanii, aflati la guvernare, ar fi dorit-o, incununandu-si astfel mandatul cu un eveniment de importanta istorica. Opozitia, si in primul rand liberalii, socoteau ca nu era momentul. Presimteau ca zilele cabinetului generalului Al. Averescu erau numarate si faceau socoteli si calcule pentru o noua formatiune guvernamentala.
G.T. Kirileanu (1872-1960), bibliotecarul Palatului Regal, aflat in stranse relatii cu multi dintre fruntasii politici ai vremii, consemneaza in insemnarile sale inedite alte fapte si intamplari derulate in culisele regale.
7 iunie. Iorga incantat ca numai el a fost poftit la masa la Palatul Cotroceni de ziua principesei Elena.
Ieri, Iorga s-a primblat in automobil cu Jean (I.G.) Duca.
Vineri, 10 iunie. Regele ma cheama la ora 5 dupa-amiaza si-mi spune sa ma duc la Iorga sa-i dau culegerea discursurilor sale si notita biografica a lui Paun.
Ii arat notita lui Paun ca nu cuprinde mai mult de 4 foi. Iar Iorga doreste sa i se dea corespondenta regala si memorii felurite.
Regele zice: - Scrisori si memorii n-am.
Adaog: - Domnul Iorga nu vrea sa lucreze prin mijlocirea domnului Misu sau a mea, ci direct cu Majestatea Voastra.
Si-i spun cat de suparat era cand i-am adus la cunostinta amanarea audientei.
- Atunci era suparat, acum nu mai este, dupa ce a fost poftit la masa la Cotroceni. Iorga e ca o femeie isterica. Trebuie sa-l mai mangai, sa-l magulesti. Altfel, e suflet foarte bun. Si-asa trebuie sa-mi calc pe inima si sa ma duc iar la Iorga, desi ma hotarasem sa nu-i mai trec pragul.
12 iunie. Spun lui Emil Panaitescu:
- E o rusine ca taranistii n-au luat parte la serbarile pentru Tudor Vladimirescu (la un veac de la revolutia din 1821).
- Ce sa luam parte, cand nu-i nici o intelegere intre noi! Nu vor sa auda ca e nevoie de jartfe si de randuiala pentru organizarea unui partid. Toti se cred mari si priceputi.
- Un invatator din judetul Suceava (Pincescu) imi spune ca lumea nu vrea sa mai auda de taranisti si toti asteapta pe liberali (binevazuti de Rege).
- E drept ca taranistii se bucurau de multa simpatie, dar numai cu jos ciocoii si oligarhia nu mai merge.
- Daca Maniu trece la liberali, venirea si reusita lor e foarte apropiata.
- Maniu nu trece la liberali, ci mai curand se retrage din politica.
- Fara sa fi insemnat ceva.
Maniu a scris comunicatul contra hegemoniei liberale.
14 iunie, sara. Am fost la Iorga. Dadu cuvant sotiei sa nu vie peste noi. Deci, isi inchipuia ca vin cu cine stie ce secrete.
(Este) de curand sosit de la serbarile Ligii (Culturale) (cu Tudor) din Gorj. (Kirileanu ii da) din ordin regal cartea cu notita biografica a lui Paun.
- Putin bun.
- Mai mult Regele spune ca nu are.
- Macar documentele atunci, ca n-am vreme a le cauta.
Imi spune apoi in ce hal sunt lasati rusii din armata lui Wranghel, gazduiti la Tismana. Fara haine, fara mancare, sunt siliti a lucra pe la sateni.
A cerut audienta la Regina spre a-i propune ca impreuna cu Iorga sa mearga cu ajutoare la Tismana. El le-a trimis carti rusesti, pentru slujba si pentru cetit din partea Ligii.
Regelui vrea sa-i propuie subscrierea pe o fantana a lui Tudor din Vladimiri. Ar trebui vreo 200.000 lei, pentru ca sa se capteze izvoarele care ameninta biserica.
La Regina a cerut audienta prin Arion. La Rege asteapta sosirea maresalului de la Chisinau spre a-i comunica prin telefon.
Zic: - Audientele se cer in scris.
Zice: - De la intoarcerea din Iasi este pentru mine acest uz.
Zic: - De aceea urmeaza intarzierea.
Zice: - Eu am timp de asteptat.
Realitatea: Sa nu fie el ca toata lumea.
Povesteste cata lipsa de organizare a fost si la serbarea lui Tudor si la serbarea Ecaterinei Teodoroiu, care a fost dezgropata in stare de putreziciune puturoasa, numai sa poata face guvernul o diversiune fata de serbarile Ligii conduse de Iorga.
Facuse proclamatii ca la serbare vor veni ministrii Averescu, Argetoianu si mitropolitii Miron Cristea si Balan. Raspandise vorba si de venirea printului Carol. Bietii primari pusesera mese, pe care au trebuit sa manance ei insisi in lipsa oaspetilor, caci n-a venit decat ministrul (Octavian) Goga (Culte si Arte).
Lectia data de Iorga prefectului de Gorj, Bengulescu, un baiat de 32 ani. I-a spus cum erau subprefectii altadata. Tatal sau cu 2 trasuri, cu doua brate, judeca, facea scoli. Ar trebui ca prefectii sa fie oameni de 50 de ani.
Jandarmul care ghiontia lumea din cauza unor cucoane. Alta lectie!
15 iunie. Misu imi spune sa dau lui Murgulescu de la Senat, secretarul Comitetului pentru Incoronare, datele discursurilor regale, ca sa se copieze la Senat.
Mi-a cerut coroanele Regelui (Carol I) si ale Reginei (Elisabeta) sa le duca la Cotroceni sa vada s-or potrivi ori nu pe capetele suveranilor. A Regelui s-a potrivit. A Reginei nu, si de aceea va trebui prefacuta.
16 iunie. Dau lui Murgulescu materialul, dar el zice ca nu se va publica decat ceea ce-i privitor la razboi si intregirea neamului.
- Dar biografia la care lucreaza Iorga?
- Nu stiu nimic de biografie si nu cred sa fie loc in volumul planuit.
Dar trebuie intrebat si Regele.
18 iunie. Misu imi spune ca proclamatia pentru incoronare va face-o guvernul.
Printul Stirbei imi spune ca Regina gaseste prea mica pentru ea coroana Reginei Elisaveta si vrea sa se faca alta, cam in felul coroanei Regelui. Regina s-a incredintat ca de s-ar face incoronarea la toamna ar fi ceva nereusit si meschin. Printul Stirbei ii raspunde ca acuma e prea tarziu ca sa se mai poata reveni.
Regina: - A, stiu ca acum esti de aceeasi parere cu Argetoianu, de cand esti prieten, ca si cu el, cu doamna Filip-Lahovary.
Eu: - Aici poate sa aiba dreptate Regina pentru ca acum am vazut in ce fel vorbesti la telefon cu doamna Filip-Lahovary.
Printul Stirbei a raspuns Reginei: - Iti aduci aminte ca la inceput, cand sustineam ca nu se poate pregati incoronarea pe toamna, mi-ai zis: ?Asta-i o intriga liberala!?.
Acum numai Comisia Incoronarii poate sa ceara amanarea serbarilor.
Sambata, 11 iunie. Asara Printul Stirbei a fost la Cotroceni, dar n-a putut vorbi cu Regele, avea pe doamna Dissescu care-i aducea stiri politice din dreapta si din stanga, iar directive de la Nenitescu.
A spus Reginei de patania cu Misu, care a vorbit lui Ionel Bratianu despre memoriul cerut de Rege Printului Stirbei. Regina zice:
- Apoi, asta insemneaza ca nu au dreptate cei ce zic ca Misu e omul lui Bratianu.
La 12 Regina imi trimite raspuns sa instiintez pe Printul Stirbei ca Regele il asteapta la Cotroceni la 3 dupa-amiaza, pentru a-i da memoriul.
I-a dat memoriul in care-mi spune ca a propus sa ceara lui Maniu si liberalilor (I.G. Duca a cerut sau va cere si el audienta la Rege) guvern de concentrare, caci altfel nu poate schimba guvernul.
A aratat Regelui ca nu-i bine pentru el daca spune si altora despre memoriile ce-i da Printul Stirbei. I-a spus ca el, Printul Stirbei, este cu totul dezinteresat, caci daca ar fi fost condus de ambitii, usor i-ar fi fost sa se foloseasca de imprejurari, deoarece nu se simte mai pe jos de acei ce-i vedem la carma.
Regele a recunoscut aceasta, dar Printul Stirbei imi adauga:
- La drept vorbind, luptator nu sunt, precum nu esti nici dumneata, si asta-i o conditie esentiala pentru a fi om politic.
19 iunie. Emil Panaitescu, pregatitorul numarului din Tara noua inchinat de taranisti lui Iorga (la implinirea varstei de 50 de ani), spune ca dupa atatea articole de lauda s-ar putea face unul pe tema: un tulburator al neamului si un incurca lume fara pareche! Si facand comparatie cu Eminescu zice:
- Eminescu n-a avut rasunetul lui Iorga in mijlocul contemporanilor.
Iar eu raspund: - Tare ma tem ca rasunetul lui Iorga va scadea mereu dupa moartea-i, pe cand rasunetul lui Eminescu va creste la infinit.
- E drept ca nu stiu ce carte va ramane de la Iorga care sa aiba aceeasi concentrare ca poeziile lui Eminescu si proza lui politica.
Asara Emil Panaitescu fiind la Iorga a vazut pe Titulescu si pe generalul Angelescu, maresalul Curtii, din partea Regelui. si Iorga zice:
- De la Rege mi-a venit un semn, de la Regina nimic.
Zic: - Eu am tras luarea aminte Reginei prin Printul Stirbei alaltasara.
Primblandu-ma prin gradina ma gandesc in legatura cu parerea lui Emil Panaitescu la atatea mari defecte ale lui Iorga, corespunzatoare marilor calitati, cum zicea si Slavici intr-o conferinta la Ateneu: ?Fara echilibru si pururea schimbator; Far-de rabdare si pripit; Fara masura; Fara caracter; Fara omenie si invidios (ura lui Mehedinti); Fricos si temator, Vanitos si orbit de falsii laudatori; Ca o femeie isterica?.
29 iunie. Principesa (Elena, sotia printului mostenitor, Carol) scrie Regelui ca Printul Stirbei s-a purtat cu moleciune in administrarea averii ei, lasand pe Butculescu sa-i vanda din actiunile sale. Printul Stirbei ii raspunde ca vanzarea s-a facut pentru acoperirea datoriei catre Casa Regala cu fondurile careia se cumparasera actiunile cu drept de optiune. Printul Stirbei isi arata parerea de rau ca i se aduce o invinuire nedreapta, mai ales ca nu ar fi voit sa aiba asemenea explicatii tocmai acum, cand tara sa e in razboi, cunoscand si Grecia ce insemneaza a se increde intr-o mare putere. (Referire la Razboiul greco-turc din 1919-1922).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
