Literatura de expresie sarba din Romania nu este o "literatura cu numar de cititori limitat", ci reprezinta una dintre literaturile minoritare din cadrul sistemului literar al limbii sarbe. Poate fi considerata, din punct de vedere filologic, drept o literatura complexa.
Unele dintre varfuri au o contributie importanta pentru literatura din tara de origine si vor lasa o pecete trainica in spiritualitatea sarba in spatiu si timp. Nu trebuie omis nici faptul ca scriitorii sarbi din Romania au avut pe langa "modelul de la distanta" (literatura tarii de origine) si scena literaturii romanesti - atat in poezie, cat si in proza, ceea ce a reprezentat inca un imbold si sprijin pentru acestia. Din 1980, literatura de expresie sarba din aceasta tara va intra in randul literaturilor contemporane atat in privinta modernizarii mijloacelor de expresie, a complexitatii viziunii artistice, cat si in cea estetico-valorica; iar cele mai importante carti de poezie si proza au aparut tocmai in aceasta perioada.
Cu cateva sute de volume publicate in continuitate, dupa al doilea razboi mondial, aceasta literatura, in comparatie cu alte literaturi minoritare sarbe din tarile vecine, e mult mai bogata si bine reprezentata. Faptul ca cele mai multe carti publicate in limba sarba nu au aparut in lumea democrata occidentala, ci in Romania Socialista atrage multe nedumeriri: cum e posibil asa ceva? Langa un "dictator fara viciu" care a fost tatal vitreg al poporului sau?! Multe raspunsuri la astfel de intrebari veti afla din scurta prezentare a istoriei literare a sarbilor din Romania ce va fi gazduita cu generozitate in paginile Ziarului de Duminica.
Caracterul atipic al literaturii sarbesti si al evolutiei sale este conditionat de mai multi factori: atat de raportul acesteia fata de literatura de origine si limba materna, cat si de traditia folclorica si literatura contemporana romaneasca, de contextul complex si nefavorabil socio-politic (al epocii Ceausescu) si de "imprejurari neprielnice" (o viata literara in formare, un numar mic de critici literari, lipsa unei perspective certe literar-critice-istorice...).
Nu vrem sa discutam despre anumite fapte legate de existenta activitatilor literare si culturale in zona Banatului romanesc, unde populatia sarba a trait si inainte de 1918, precum nu ne oprim la amintiri legate de un mare numar de scriitori sarbi care sunt (prin nastere sau printr-o parte din activitatea lor literara) legati de zonele romanesti (de exemplu: Joakim Vujic, Dositej Obradovic, Vuk Karadjic, Jovan St. Popovic, Dura Jaksic, Vojislav Ilic, Milos Crnjanski, Veljko Petrovic, Dusan Vasiljev, Bogdan Ciplic si altii) despre care a scris, in studiile sale, cu destula siguranta profesorul Mirco Juvcovici.
Pornim de la "mostenirea cea mai apropiata", ziarul Soga/ Unitatea (1918-1919), care publica langa editorial o poezie (cel mai des, una de Dusan Vasilev), si Glasnik/ Curier (1921-1941), la care redactor a fost Slobodan Kostici, notar eparhial. La acestea sa adaugam Temisvarski vesnik/ Mesager de Timisoara (1937-1947) si prima revista moderna, Jivot/ Viata (numele complet: Almanah "Jivot"). Acest peisaj cultural a oferit si posibilitatea de exprimare in literatura originala in limba sarba - in primul rand proza scurta (notite, insemnari, povesti, folclor literar, obiceiuri) si poezie. Autorii erau invatatori, preoti, tarani, studenti timisoreni cu idei progresiste, muncitori, elevi. Din cauza orientarii, aceasta revista nu a primit "lumina verde" pentru publicare, iesind numai in doua numere. Totusi, aceasta publicatie de scurta durata (mai bine zis: de viata taiata) a exprimat cel mai bine verticalitatea literara si culturala a minoritatii sarbe in perioda interbelica. Urmele lasate de aceasta revista au fost trainice si douazeci de ani mai tarziu intelectualii si literatii sarbi au fondat Novi ?ivot/ Viata noua, in anul 1957. Aceasta apare si astazi, sub denumirea Knjijevni jivot/ Viata literara (din 1968), fiind condusa de poetul, doctorul si parlamentarul Slavomir Gvozdenovici, nume de rezonanta in cultura sarbilor din Romania.
Colaboratori ai revistei in aceste doua numere erau prof. S. Markovic, V. Kolarov, B. Ciplic, fratele lui Milivoj, Bogdanka Malesev, V. Siljegovic, Beba Polit, C. Krstic, A. Ivic si altii... Totusi, ramane demn de mentionat faptul ca majoritatea articolelor si materialelor literare sunt traduceri de buna calitate ori scrieri eseistice din sfera socio-politico-culturala. Literatura autentica si de calitate era foarte rara si nesemnificativa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
