Unul dintre cei mai buni cunoscatori ai graiului sarbilor din Romania este un prozator de rasa care a renuntat la literatura propriu-zisa din cauza preocuparii rare si profunde pentru mostenirea traditiilor poporului sau.
Numele lui este Stevan Bugarski (n. 1939, Sanmartinul Sarbesc, judetul Timis). Povestea sa literara incepe devreme (a debutat ca elev cu o poezie in revista de limba sarba Kulturni upitnik / Semnul intrebarii cultural, in 1950), a ajuns la proza tarziu (debutul editorial Ono sto se pamti / Ce nu se uita, in 1983). De atunci, in afara de o traducere exceptionala in limba sarba, Cronicile Slavone, Ilirile, Mezanie de Sus si de Jos (carte aparuta la Novi Sad, in 1994), Bugarski a fost pasionat de cercetarea urmelor culturii sarbesti din Banatul romanesc (in primul rand), precum si de traditiile literare din acest spatiu multicultural.
Anul 1982 a fost hotarator pentru activitatea in domeniul monografic. Atunci a fost tiparita prima monografie a literaturii minoritatilor sarbe din aceasta tara, Po Semartonu kroz prostor i vreme / Prin Sanmarton, prin spatiu si timp (Bucuresti, 1982), al carui autor este Stevan Bugarski.
Pana in prezent (singur sau in colaborare cu Svetozar Marcov ori Liubomir Stepanov), a publicat zece monografii, provocand un interes deosebit pentru acest mod de cercetare si pastrare a traditiei. Printre autorii care au practicat acest tip de cercetare se numara Mile Tomici, Tvetco Krstici, Stevan Perinat, Borislav Krstici, Blagoie Ciobotin, Vasa Lupulovici si altii. Mentionam ca inaintasii lui Bugarski au fost Mirco Jivcovici si Sava Ilici.
Cartile de referinta ale lui Stevan Bugarski sunt un volum de proza intitulat Ce nu se uita (in aceasta carte apare si microromanul Trainicie, una dintre cele mai valoroase proze srise in aceasta literatura) si un studiu intitulat Srpsko pravoslavlje u Rumuniji / Ortodoxie sarba in Romania, Belgrad-Timisoara-Novi Sad, 1995.
Legat de destinul acestui om deosebit trebuie mentionat faptul ca student fiind in anul doi, la Institutul "Maksim Gorki" (in 1958), a fost exmatriculat din cauza "atitudinii antistatale", a fost arestat si condamnat la sase ani, iar zece ani fara a mai avea drepturi cetatenesti, cu confiscarea proprietatilor. Dupa patru ani a fost eliberat si a schimbat multe profesii: invatator suplinitor, la sate, muncitor necalificat, lacatus pana la data absolvirii studiilor tehnice la Politehnica din Timisoara. A fost inginer mecanic (1971-1990). Bugarski scrie in limba sarba, traducand totodata din romana si din sarba. Traieste, ca majoritatea scriitorilor de expresie sarba, la Timisoara.
Dintre colaboratorii sai apropiati ii remarcam pe Svetozar Marcov/ Svetozar Markov (n. 1943, Dinias, judetul Timis) si pe Liubomir Stepanov/ Ljubomir Stepanov (n. 1952, Gelu, judetul Timis), ca reprezentanti ai celor doua generatii de cercetare.
Svetozar Marcov, profesor, poet, prozator, monograf si antologator, si-a inceput cariera didactica in satul natal, apoi la liceele sarbesti din Timisoara. A ocupat si postul de inspector judetean scolar, afirmandu-se ca autor de manuale scolare si crestomatii din literatura sarba (in cateva volume). Din anii studentiei a inceput sa faca recenzii. Scrie in limba materna. Dintre cartile lui trebuie mentionate o culegere de folclor sarbesc din Banat, Becarac/ Beciarat (in colaborare cu Stevan Bugarski), Bucuresti, 1983, apoi monografia Iz sela u selo/ Din sat in sat (in colaborare), Bucuresti, 1985. Ca literat, este prezent in volumul colectiv Visebojni mostovi / Poduri multicolorate, Bucuresti, 1986, si Neocekivani kraj / Final imprevizibil (volum colectiv de proza pentru copii), Bucuresti, 1986. Cititorii il pot descoperi si in antologiile U plavom krugu zvezda / In cercul albastru, o stea (Novi Sad, 1990) si Porumbelul de argila (Bucuresti,1998).
Liubomir Stepanov, monograf si publicist multa vreme, a fost economist de profesie, lucrand in diferite intreprinderi si firme. Un sfert de secol a fost conducatorul grupului de folclor Mladost / Tineretea. Cand literatura minoritatilor s-a mutat in zona natala, dupa prabusirea (a se citi: privatizarea!) editurii "Kriterion", Stepanov a fost numit primul redactor editorial al Uniunii Sarbilor din Romania. Ca monograf (singur sau in colaborare), a alcatuit zece volume. Si el este unul dintre cei care au contribuit la monografiile Din sat in sat, (Bucuresti, 1984/ 1985), Kad Moris potece kroz pero / Cand Moris curge prin pana (cu Stevan Bugarski), Bucuresti, 1991 s.a. O mare importanta a avut o carte ce a cunoscut mai multe editii in ambele limbi, intitulata Baraganska golgota Srba u Rumuniji, 1951-1956 / Golgota Baraganului pentru sarbii din Romania, 1951-1956.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
