Traducerile sunt pentru multi dintre scriitorii de expresie sarba un lucru aproape natural, caci unii sunt bilingvi prin nastere, altii prin scolarizare sau prin natura serviciului, putini din cauza literaturii. Exista cazuri, in vremea "epocii de aur", cand traducerea, uneori, era obligatia partidului, ca la traducatorul cel mai "productiv" Milorad Felix (Slavco Vesnici), care a tradus din romana, in perioada
1953-1972, 18 autori, mai ales clasici, iar din limba rusa (1950-1962) 14 autori, in afara lui Gogol ceilalti fiind ganditori ai partidului comunist.
Vrem sa notam si cativa autori care, in vremurile noastre, se lupta pentru literaturile adevarate din ambele tari. Ei sunt din diferite generatii si isi indeplinesc misiunea cu reusite morale si estetice. E vorba despre Ivo Muncan/ Ivo Muncian, Jovan Radin Pejanov/ Ioan Radin Peianov si Blagoje Cobotin/ Blagoie Ciobotin, autori care pe langa activitatea lor literara sunt in slujba "ambelor tari de cititori", cum spunea Nichita Stanescu.
Nascut in 1943, in comuna Varias, judetul Timis, Ivo Muncian este un scriitor cu o bogata activitate literara si profesionala. Din 1968 pana in 1992 a lucrat in presa scrisa, apoi ca profesor universitar la Timisoara (preda sarba si croata). Debuteaza literar in 1958, cu poemul Iarna, iar editorial cu volumul Orizonturile imaginatiei (1966). Muncian a publicat peste douazeci de volume (poezie, versuri pentru copii, proza scurta, microroman). Din 17 volume de versuri, a publicat 7 in limba romana. Are opt carti traduse (7 din literatura sarba, printre care o antologie - Kosovo pamant sfant al sarbilor - si patru poeti de varf: Desanka Maksimovic, Stevan Raickovic, Slobodan Rakitic si Milan Nenadic). Opera lui Mincian este apreciata si in tara, si in strainatate, dupa cum o arata si numeroasele premii pe care autorul le-a obtinut pentru poezie si traduceri (trei premii ale Uniunii Scriitorilor, Premiul literar sarbesc, Premiul pentru poezie la Festivalul "Toamna poetica din Smederevo").
O data, cand a fost vorba despre scriitorii sarbi din Romania care scriu in limba romana am spus ceva si despre Ioan Radin Peianov (n. 1945, Timisoara) ca scriitor roman.
In continuare ii voi acorda atentia cuvenita ca traducator. In cazul sau, perioada petrecuta la Cluj (cu o intrerupere scurta), din anul 1967 pana in 1992, a fost decisiva pentru formarea lui ca scriitor si traducator. Revistele Echinox (1967-1968) si Vatra (1971-1992) au fost mai mult decat o scoala.
Peianov scrie in ambele limbi, din care si traduce (sarba si romana). Sigur ca el este printre cei mai buni traducatori din sarba in romana (impreuna cu Mariana Stefanescu). Pana in prezent, a publicat doua volume de proza scurta, satirica, Aventurile tanarului Serafim, 1976, si Schita de portret, 1988; de asemenea, un ghid de conversatie sarbo-roman si zece volume de traduceri (din rusa Daniil Harms, iar din literatura sarba contemporana, autori precum D. Ki?, M. Savic, R. Uljarevic, S. Ignjatovic, Z. Krstanovic, I. Cvetanovic/ sub pseudonimul A.S./, R. Andric, Lj. Didic). Este primul traducator al comediei lui J.P. Steria, Bostanul gaunos, piesa care in 1978 a avut premiera la Teatrul National din Targu-Mures. Anul trecut, pentru revista Vatra, a realizat o trecere in revista a avangardei sarbe.
Despre lucrarile lui de proza si despre traduceri au scris, printre altii, Laurentiu Ulici, Mircea Iorgulescu, Cornel Ungureanu, Miomir Tudorov, Marian Papahagi, Ioan Flora, Liubinca Perinat-Stancov. Este prezent in antologii din Romania si strainatate: Arhipelag, Proza satirica romana contemporana, Erkuhdungen II. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, a obtinut premii literare pentru debut (1976), pentru traducere la Targu-Mures (1982), si premiul Filialei Uniunii Scriitorilor din Timisoara pentru traducerea romanului lui Danilo Kis, Gradina, cenusa (2000). Este prezent in dictionarul Scriitori si lingvisti timisoreni. Traieste si lucreaza la Timisoara.
Blagoie Ciobotin (n. 1963, Gelu, judetul Timis), poet si traducator, este de profesie preot la parohia ortodoxa sarba din satul natal. A debutat cu poezii in Ziarul banatean, iar editorial cu volumul de versuri Paharul adevarului.
Scrie poezie si eseuri duhovnicesti in limbile sarba si romana. Pana in prezent a publicat 6 volume. Unul dintre acestea este in romana: Litanii (2001). De asemenea, scrie si haiku. Ca traducator, impreuna cu Dusan Baiski, a tradus Carea iubirii (1996) a poetului sarb Dragan Dragojlovic, si Mihai Eminescu, Chestiunea Estica (2000, impreuna cu M. Vukadinovic). Traieste si isi desfasoara activitatea la biserica din Gelu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
