ai putea stând cuminte
pe intâia treaptă
alunecoasă a evoluţiei primare
să-mi mângâi pielea creolă
in armonie cu urmele şenile
lăsate de solzii iubirii
trecând peste mine ca peste a doua treaptă noroiasă a evoluţiei
prin negare.
nuanţată de răcoarea ierbii
râd cu hohote acerbe
riscând oprobriul
in poante poetic rimate
din incantaţia murmurată frigidelor
frumoase ale napocalului cluj
violentate in subsidiar
de către pitecantropul iubirii de sine.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
