Expoziţia Five in the House, vernisată vineri, 30 noiembrie, a pornit de la ideea unui apel de portofolii aparţinând unor artişti foarte tineri (sub 25 ani), care au beneficiat, ulterior, de interacţiune directă cu spaţiul galeriei bucureştene din strada Plantelor, nr. 56.
Întâlnirile preliminare acestei expoziţii in situ i-au condus pe artişti către inventarea şi, mai apoi, explorarea unor istorii subiective ale locului. Situată într-o clădire începută la final de secol XIX şi finalizată în interbelic, galeria Anca Poteraşu a devenit obiectul investigaţiilor celor cinci artişti, care au propus felurite abordări ale acestui experiment.
Raluca Croitoru a pregătit un set de vederi de pe strada Plantelor, acesta făcând parte dintr-un demers performativ extins. Artista s-a auto-poziţionat în imagini, apărând în diverse ipostaze care să sugereze însuşirea anumitor roluri în raport cu spaţiul locuit imaginar; ulterior a creat aceste vederi, ce urmează sa fie trimise prin poştă către diverşi destinatari.
Daniel Djamo vine cu trei seturi de propuneri diferite: două fotografii din seria Index, cu portrete de revoluţionari aflaţi în propriile lor locuinţe, o instalaţie inedită, intitulată I Lost Him şi o intervenţie performativ-interactivă, ce chestionează rolul artistului în cadrul deja consacrat al pieţei de artă şi al actanţilor săi.
Mirela Joja (foto 1) are un discurs fin şi sensibil, legat de depersonalizarea memoriei unui loc fără o istorie cunoscută. Astfel, ea propune serii: trei imagini suprapuse şi obiecte uzuale în alb, fără posesor sau cu posesori anonimi, ce ne fac să le anulăm orice miros sau culoare.
Adina Mocanu (foto 2) a cartografiat puncte nodale din spaţiu şi le-a consemnat ca atare, într-o serie de miniaturi; alături li se adaugă o serie de memorări a locului în prezent, prin înrămare, fizică şi simbolică totodată, a unor imagini ale acestuia.
Oana Rad (foto 3) ne vorbeşte despre timp, memorie şi limitele acestora. În instalaţia sa, compusă dintr-o cabină ce te invită sa intri în ea, o proiecţie şi sunete compatibile, regăsim un cumul de idei legate indisolubil de perisabilitate, imortalizare, singurătate şi izolare. (Simona Vilău)
Iarmaroc politico-mediatic
Muzeul Municipiului Bucureşti a vernisat joi, 29 nov., expoziţia Show-off, of, of!(foto 4)realizată de pictoriţa Marilena Murariu, în sălile Muzeului Municipiului Bucuresti (Palatul Suţu). Expoziţia va fi deschisă până în data de 29 decembrie.
În deja cunoscuta-i manieră echivocă pictoriţa se inspiră din (şi reeditează pe pânză) "inocente" programe televizate, axate pe spectacolul "pur" de varietăţi sau pe emisiuni cu "asumat" conţinut cultural-educativ, pentru a deconspira de fapt circul mediatic grotesc, subversiv întreţinut de politicieni.
Titlurile unor lucrări se abat nesemnificativ de la original, fie acesta numele unor show-uri cunoscute (Plasă de stele, Duminică noaptea în familie), fie formulări "memorabile" (Pe tocuri înalte..., Bunga-bunga). Altele sunt prelucrate doar cât să sporească efectul parodiant al mesajului (Te-mpui cublondele, Zece şi un sfert pentru România). Toate sunt ferestre deschise către o lume pe dos, colcăind de o faună deconcertantă, în care recunoaştem de-a valma oameni politici şi de televiziune, "regizori" şi "actori", manipulatori şi manipulaţi prinşi extatic într-o învăluitoare plasă de stele şi de interese.
Alăturarea şocantă sau burlescă în acelaşi cadru a unor politicieni "incompatibili", asocierea dintre aceştia şi alţi actanţi aparent apolitici trimit la încâlcitele iţe ale manipulării, din strânsoarea cărora - pare a afirma pictoriţa - nu scapă nimeni. Cel puţin aşa se explică prezenţa în expoziţie a ilariantului autoportret în dublă ipostază de balerină (M-a făcut mama artistă) - fabuloasă autoironie şi parafrază a lumii duplicitare în care trăim.
"Dincolo de grotescul pantomimei de bâlci expoziţia relevă tragismul condiţiei umane, victima căderii în egoism, vanitate, cupiditate şi dispreţ. Pictură politică, vor exclama unii. Frustrări de artişti, vor stabili alţii, mai docţi. Eroare. Expoziţia nu este politică, ci apolitică, ignorând diferenţele de partid aparente şi irelevante, exprimând doar disperarea, neputinţa, lehamitea, lipsa de speranţă, toate datorate păturii sau coteriei politice.", scrie criticul de artă Virgil Mocanu despre actuala expoziţie a Marilenei Murariu.
În ciuda notorietăţii figurilor reprezentate, a prezenţei lor "strălucitoare", personajul cheie, cel care le reuneşte invariabil de fiecare dată, este şi singurul anonim. Inspirat de un erou emblematic (autoportret) al artistului chinez Yue Minjun, împieliţatul motociclist al Marilenei Murariu îşi dezvăluie doar rictusul larg şi pomeţii îmbujoraţi de satisfacţie. De satisfacţia reuşitei show-ului zămislit. (Marian Constantin, curator expoziţie)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
