In luna iunie a acestui an, circa 20 de actori si regizori din Europa vor fi prezenti la Cluj, la un workshop organizat de Teatrul Maghiar, al carui director este regizorul Tompa Gabor. Intors recent de la Adunarea Generala a Uniunii Teatrale din Europa (UTE), care a avut loc la Helsinki, regizorul clujean ne-a explicat semnificatia workshop-ului.
- Pentru a intelege mai bine despre ce este vorba, trebuie sa amintesc ca, de mai bine de un an, am fost ales, impreuna cu Silviu Purcarete, membru individual al Uniunii Teatrale din Europa (UTE), care reuneste 18 dintre cele mai bune teatre europene. UTE are drept obiectiv principal, pe de o parte, punerea pe harta teatrala mondiala a tot ceea ce este mai valoros in spectacolulul european, iar pe de alta larga cooperare dintre diferite teatre. In proiectul permanent figurau anual workshopuri, in care tineri actori, regizori, scenografi, dansatori lucrau cu mari maestri coordonatori. Asa au fost atelierele conduse de Peter Brook, Ingmar Bergman, Andrzej Wajda.
In noiembrie 2006, Adunarea Generala a UTE a hotarat o schimbare structurala a sa. S-a dorit o activitate mai transparenta, intarirea proiectelor de coproductie si cooperare, posibila extindere a Uniunii, intinerirea Comitetului Director si a grupului de lucru care calatoreste sa vada spectacole in tari europene Cu acest prilej, s-a vorbit despre faptul ca workshop-urile au devenit foarte la moda, dar ca, avand o durata limitata, in general o saptamana, nu au rezultate benefice pentru pregatirea profesionala a tinerilor oameni de teatru. Si atunci s-a decis ca din 2007 atelierele sa-si modifice structura si sa se numeasca Academii de Vara. Spre satisfactia mea, din cele 6 proiecte prezentate la Helsinki, au fost acceptate doua, intre care si al meu. Este vorba de un atelier bazat pe Hamlet si adresat unor tineri regizori si actori ai Uniunii, carora li se vor adauga cativa actori ai Teatrului Maghiar din Cluj. In consecinta, ni s-a incredintat organizarea Academiei de Vara in iunie, cu o durata de trei saptamani, timp suficient pentru ca persoanele prezente sa poata aprofunda lucrul. Ideea atelierului este "Hamlet, omul de teatru", regizorul care face un spectacol de o importanta vitala nu numai pentru existenta lui, dar si pentru aflarea adevarului, pentru soarta intregii tari. Deci este vorba despre spectacolul revolutionar, unicul mijloc de a afla adevarul. Va fi, cu siguranta, un prilej de meditatie asupra rostului regiei de teatru. Ma bucur sa precizez ca al doilea proiect acceptat pentru 2007 va fi consacrat lui Goldoni si va fi condus, la Venetia, de Silviu Purcarete.
Academia de Vara va fi si un prim pas catre intrarea Teatrului Maghiar din Cluj in UTE. Despre asta s-a discutat inca de pe vremea lui Giorgio Strehler, fondatorul UTE, care ne-a vazut un spectacol cu Cantareata cheala. Din pacate, presedintii care i-au urmat lui Strehler nu au mai fost partizanii extinderii Uniunii si au incercat sa amane decizia. Abia anul trecut, cand a devenit presedinte Jack Lang, s-a rediscutat propunerea si, o data cu includerea mea in UTE, am posibilitatea de a impulsiona acest proces, de a face si lobby.
- Ce va urma dupa Atelierul Hamlet?
- In decembrie, vom organiza un festival international cu prilejul sarbatoririi a 215 ani de la infiintarea teatrului nostru, eveniment caruia vrem sa-i consacram o manifestare de inalta tinuta artistica, una care sa continue si sa depaseasca Zilele Comemorative Harag Gyorgy, ajunse in 2006 la a doua editie. Am invitat la Cluj spectacole din Franta, Germania, Polonia si Spania, alaturi de productiile teatrului nostru, toate premiere pe tara sau premiere absolute. Astfel, Silviu Purcarete va monta Gianni Schichi, iar Mihai Maniutiu va regiza o piesa a lui Jon Fosse, Iarna; vor mai fi prezenti Elie Malka si, probabil, Andrei Serban. Acest festival ar fi un alt pas important in tentativa noastra de a intra in UTE. Probabil ca la urmatoarele doua Adunari Generale, care vor avea loc la Salonic, in aprilie, respectiv la Porto, in decembrie, va fi discutata si votata extinderea UTE. Deocamdata, sunt trei teatre candidate, printre care ne numaram si noi, alaturi de Teatrul din Dusseldorf si de cel din Graz (Schauspielhaus).
- Sunt sanse ca, in anii ce vin, Romania sa organizeze Festivalul Teatrelor Europene?
- Da, ar fi posibil ca Festivalul anual al Uniunii sa fie gazduit de Cluj in 2008 sau 2009. Ar fi un eveniment extraordinar nu numai pentru localnici, dar si pentru viata teatrala din Romania. Vom avea insa neaparat nevoie de sprijinul Primariei si al Consiliului local, pe langa cel al Ministerului Culturii, pentru a obtine fondurile necesare organizarii. Bugetul unui asemenea festival nu este atat de mare cum s-ar putea crede. De pilda, la ultimele doua festivaluri, care au avut loc la Porto si Roma, bugetele au fost de cca unu, respectiv doua milioane de euro. Dar castigul spiritual ar fi inestimabil: aproape o luna de zile am putea vedea cele mai importante spectacole europene ale celor 18 teatre membre ale UTE. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca banii investiti s-ar intoarce catre comunitatea locala datorita prezentei a mii de oaspeti in orasul festivalului.
- Sunteti si membru al Uniunii Scriitorilor. Ce influenta are poetul Tompa Gabor asupra regizorului? Sau invers?
- Am inceput prin a scrie poezie. Bunicul meu, Tompa Laszlo, a fost un poet bine cunoscut al perioadei interbelice. Eram in liceu cand am publicat primele versuri in revista Igaz Szo si in Utunk, aici, la Cluj. Mai scriu si acum poezie, dar destul de rar. Ultimul volum mi-a aparut in 2004. Pe urmatorul il pregatesc incet-incet. In 2005 am scris o singura poezie. In 2006 - trei. Este vorba si de timp, dar este vorba si de altceva. Exista o stare necesara pentru a putea compune. In 2007 voi scoate un volum inedit, o carticica cu 12 poezii ilustrate pentru cei mici, dedicata copiilor mei, ca un fel de compensare a timpului pe care nu am putut sa-l petrec alaturi de ei, asa cum mi-as fi dorit. Oricum, continuu sa citesc poezie, urmaresc aproape tot ce apare.
- La ce lucrati in prezent? Cu ce proiecte regizorale ati intrat in 2007?
- Sfarsitul de an 2006 a fost pentru mine epuizant. Dupa Regele Lear la Nationalul clujean, am lansat intr-o singura luna inca doua spectacole. Pana in aprilie predau la Universitatea din San Diego, la catedra de Regie. In iunie, voi conduce atelierul UTE de la Cluj, voi face un spectacol impreuna cu Florin Fieroiu la Ulm si, apoi, Trei surori pentru Festivalul clujean. Mai am in intentie sa montez Cantareata cheala la Opera Romana din Cluj, precum si un spectacol la Teatrul National din Cluj, fie Leonce si Lena de Buchner, fie Ceasornicaria Taus de Gellu Naum, fie un Eugene Ionesco, deoarece am in proiect sa realizez integrala Ionesco. Voi pune in scena la Paris un alt Ionesco, Pietonul vazduhului. La Sibiu, in functie de fondurile care se vor acorda, am propus un lucru inedit, pe care oricum il voi face, daca nu reusesc aici. Proiectul se numeste Los Putrefactos, titlul revistei pe care au facut-o impreuna la Barcelona, pe vremea studentiei, Lorca, Dali si Bunuel. O revista protestatara de la Universitatea de Arta, care nu a fost niciodata publicata. Manuscrisul l-am vazut la o expozitie din Barcelona. Un manuscris superb, in care Lorca deseneaza, Dali scrie poezii, iar Bunuel - publicistica. Pornind de la aceasta idee, vreau sa fac un spectacol pe un scenariu propriu.
Interviu realizat de Radu Constantinescu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
