Pentru Morgan Stanley si Goldman Sachs, cea mai mare pana de curent din America de Nord poate poate valida pariul pe care cele doua banci de investitii l-au pus pe o piata de comercializare a energiei estimata in prezent la o valoare de 13 mld. $/pe zi.
Pana de curent de saptamana trecuta a afectat 49 de milioane de locuitori din opt state ale SUA si doua provincii canadiene, generand o crestere a pretului energiei electrice de aproape 800%.
In ultima perioada marile banci s-au implicat tot mai mult pe piata energiei, fiind favorizate de ratinguri excelente dar si de resursele masive de care dispun, finantand asfel achizitii de centrale electrice, rezerve de petrol si de gaz natural.
"Potentialul afacerii de tranzactionare cu energie este nelimitat... seamana in anumite privinte cu mult cunoscuta goana dupa aur," a afirmat Philip Flynn, vice presedinte la Alaron Trading Corp, trader de marfuri din Chicago.
Dupa ce autoritatile americane au initiat in decembrie 2001 procedura de faliment pentru Enron Corp., cinci din cei 10 traderi cu energie s-au retras de pe piata, in timp ce companiile de utilitati au vandut active in valoare de 21 mld. $. Piata a devenit astfel mult mai accesibila noilor veniti.
Golman Sachs a reusit sa rupa din piata nou eliberata, cumparand centrala electrica Linden din New Jersey si castigand un contract de furnizare de energie in California in valoare de 405 mil. $.
La randul sau, Morgan Stanley a cumparat rezerve petroliere si o companie de explorare a gazului natural.
Atentia, catre producatori
In comparatie cu traderi precum Enron, bancile si-au intensificat achizitiile de capacitati productive, alaturi de facilitati de depozitare si de campuri petroliere, pentru a-si imbunatati sansele in fata unor concurenti puternici, precum traderii Tulsa, Oneok, Duke Energy, North Carolina, Cms Energy, Michigan sau El Paso. Strategia companiilor de pe Wall Street nu a ocolit nici pe distribuitori, prin intermediul carora bancile si-au asigurat in mare masura livrarea energiei care o comercializeaza.
Gigantul energetic din Houston, Enron Corp., odata primul trader din lume si cea dea saptea companie dupa capitalizarea bursiera, a zguduit majoritatea pietelor financiare atunci cand a cerut protectie in fata creditorilor prin initierea procedurii de faliment. In decembrie 2001, Enron avea active de 50 mld. $ si datorii de 30 mld. $.
Potrivit brokerilor din domeniul energetic, felia pe care trebuie sa o imparta bancile de investitii pe piata de comercializare a energiei este de aproximativ 2 mld. $ pe an, in special din comisioane. Morgan Stanley si Goldman Sachs, cea de a doua si respectiv cea de a treia banca de afaceri dupa marimea capitalului, detin cele mai mari cote din aceasta piata. Cele doua companii au refuzat insa sa faca publice incasarile sau profitul rezultat din tranzactionarea energiei.
Cum a inceput totul
Pana de curent de saptamana trecuta a pornit cel mai probabil din regiunea de nord a statului Ohio, a declarat Michehl Gent, presedintele consiliului energetic al SUA. Potrivit First Energy Corp., proprietar al unui furnizor de utilitati din Ohio, problema a inceput cu cateva ore inainte ca intunericul sa se lase peste New York, prin caderea unei centrale electrice si a trei linii de transmisie. In acest caz, nici sistemul de avertizare nu s-a dovedit fiabil.
Experientele Wall Street-ului pe piata energiei nu s-au incheiat totdeauna cu succes. Cea mai mare banca a Elvetiei, UBS AG., a cumparat o mare parte din afacerea Enron dar ulterior a fost nevoita sa recurga la concedieri masive atunci cand piata americana nu a oferit performantele asteptate.
Merrill Lynch, cel mai mare broker de pe Wall Street, si-a vandut in ianuarie 2001 divizia de comercializare a energiei catre Allegheny Energy, considerand afacerea afacerea prea riscanta.
Pe de alta parte, cresterea pietei nu poate fi decat o veste excelenta pentru traderi. Pe masura ce statele isi deschid pietele pentru a primi noi competitori si pe masura ce unele rezerve, precum cele din Marea Nordului, se vor epuiza intr-un viitor apropiat, oportunitatile de investitie devin din ce in ce mai atractive si mai numeroase.
Pentru a sustine cresterea consumului de energie la nivel mondial - un rol important in acest sens il are China, a carei dinamica impune o nevoie tot mai mare de resurse - sunt nevoie, potrivit unor studii ale Asociatiei Internationale a Energiei, de fonduri in valoare de 4,1 mii de miliarde de $, destinate construirii de centrale electrice, de conducte si de linii de transmisie. Avand in vedere acest imens potential, marii companii de pe Wall Street se vor numara cu siguranta printre cei de activi jucatori de pe piata energiei.
Reteaua energetica are nevoie de 100 mld. $
Analistii din domeniul energetic sunt de parere ca pentru punerea la punct a retelei energetice a Americii de Nord sunt necesare miliarde de dolari, insa investitorii care sa furnizeze fonduri de asemenea dimensiuni lipsesc cu desavarsire. "Avem nevoie de fonduri intre 50 si 100 mld. $ pe parcursul anilor urmatori pentru a moderniza sistemul de transport al energiei electrice," a afirmat Kurt Yeager, presedinte al institutului american de cercetare pe probleme de energie(EPRI). Conform estimarilor EPRI cererea de energie electrica a crescut cu aproape 30% in ultimul deceniu, in timp ce capacitatea sistemului a crescut cu numai 15%. Problema principala cu care se confrunta industria la momentul actual o reprezinta retinerea investitorilor de a finanta noi linii de transmisie, cu toate ca pentru centrale de electrice s-au gasit intotdeauna fonduri extrem de generoase.
Zborurile comerciale isi revin la normal
Cea mai mare pana de curent din istoria SUA a provocat un haos de mari proportii care a afectat destul de serios si industria aeronautica. Lucrurile au inceput totusi sa isi revina la normal la sfarsitul saptamanii trecute, pe masura ce majoritatea avioanelor si-au reluat zborul, iar aeroporturile au trecut din nou pe energia electrica furnizata de sistem.
Cu toate ca zborurile anulate au devenit din ce in ce mai putine, avioanele cotinua sa aiba intarzieri ce pot ajunge la cateva ore, in timp ce un numar tot mai mare de pasageri sunt nevoiti sa se inghesuie intr-un numar limitat de avioane. Aeroportul Metro din Detroit continua sa se confrunte cu probleme generate de intreruperi sporadice a curentului electric, in timp ce in Cleveland, New york sau Boston situatia a revenit in mare la normal.
Producatorii de automobile isi reiau activitatea
Cei trei mari producatori de automobile din Detroit si-au reluat ieri productia dupa ce fusesera inchise din cauza celei mai importante pene de curent din istoria Americii. Reprezentantii companiilor au declarat ca revenirea treptata a curentului ar putea afecta productia in unele zone afectate de intreruperea de curent, dar ca intarzierile nu vor fi majore. "Incercam sa rezolvam problema", a afirmat Dan Flores de la General Motors (GM), cel mai mare producator de automobile din lume. Flores a declarat ca au fost afectate 17 unitati de productie ale GM. Toate au inceput sa produca la capacitate maxima de ieri dimineata, cu exceptia unitatilor din Canada. Ed Lewis, purtatorul de cuvant al numarului 2 mondial, Ford Motor, a anuntat ca cele 23 de fabrici si-au reluat activitatea. In aceeasi situatie este si Daimler Chrysler, care a afirmat ca nu cunoaste exact valoarea pierderilor suferite pe perioada inchiderii celor 14 unitati de productie. Autoritatile din Canada au cerut companiilor sa puna treptat in functiune facilitatile si sa-si reduca la jumatate consumul de energie electrica, pentru a nu tensiona infractructura energetica a zonei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
