În fiecare trimestru din acest an băncile au pus deoparte circa2,5 miliarde de lei pentru a ţine pasul cu creşterea riscului de anu mai recupera bani din credite. Viteza de acumulare aprovizioanelor s-a accelerat faţă de anul trecut, când media era de1,7 miliarde de lei pe trimestru.
În condiţiile în care ponderea creditelor clasificate dreptîndoielnic şi pierdere, adică având restanţe la plata ratelor maimari de 60 de zile, a sărit de 20% la sfârşitul lunii septembrie,stocul de provizioane a urcat la 22,6 mld. lei (circa 5,3 mld.euro), marcând o creştere de peste 75% faţă de nivelul din urmă cuun an. Atunci, neperformantele reprezentau numai ceva mai mult de14% din totalul creditelor şi dobânzilor clasificate în categoriileîndoielnic şi pierdere.
De la începutul anului, bancherii au făcut rezerve pentru risculde credit în volum de aproape 7,7 mld. lei (1,8 mld. euro).Presiunea generată de deteriorarea calităţii portofoliilor decredite a fost întreţinută constant de la începutul anului. Înpofida unor aşteptări iniţiale optimiste legate de revenireaeconomiei în semestrul al doilea, valurile de insolvenţe aleclienţilor companii, apoi anunţul din luna mai privind reducerea cu25% a salariilor în sectorul bugetar, culminând cu majorarea TVA la24% de la 1 iulie au antrenat acumularea de noi restanţe lacredite.
Provizioane mari, pierderi pe măsură?
Chiar şi înainte de criză, băncile - majoritatea străine - auacuzat cerinţele BNR în privinţa constituirii de provizioane,considerându-le excesive în comparaţie cu standardeleinternaţionale de raportare financiară.
Cert este că dacă în septembrie 2009 provizioanele acopereau6,3% din soldul creditului neguvernamental, în septembrie 2010 s-aajuns la aproape 11% în contextul creşterii în salturi a riscului."Acoperirea cu provizioane este confortabilă. Cel mai probabilnivelul acestora va merge însă mai sus, în condiţiile în care şicreditele neperformante vor continua să crească. Estimez cărestanţele vor creşte până undeva în prima jumătate a anuluiviitor, în condiţiile în care şi economia îşi va reveni în 2011",comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen.
Bancherii au tot invocat posibilităţile mai mari de deducere acolateralului aferent creditelor în cadrul IFRS, spre deosebire deplafonul de 25% acceptat de BNR, însă în condiţiile dificultăţilorde evaluare a unei garanţii acest element poate deveni relativ.Totuşi, există voci pe piaţă care susţin că prin menţinereaseverităţii la cerinţele de provizionare, banca centrală ar avea oabordare pro-ciclică în sensul că provizioanele mari împing băncilespre pierdere, apare nevoia de capital suplimentar şi astfel sediminuează apetitul şi capacităţile de creditare.
Un efect semnificativ este diminuarea veniturilor obţinute debugetul de stat din impozitarea profiturilor industriei bancare.Dar, în balanţă cu siguranţa sistemului financiar întărită deprovizioanele mari, discuţia se poate extinde.
Pe raportările făcute după standardele româneşti decontabilitate, sistemul bancar a trecut de la un profit net de 680mil. lei în septembrie 2009 la o pierdere netă de 474 mil. lei înseptembrie 2010. În august fusese atins chiar un vârf alpierderilor de 718 mil. lei (aproape 170 mil. euro).
Practic, doar băncile mari - şi nu toate acestea - mairealizează profit, în timp ce în zona băncilor mici, cu cote depiaţă mai mici de 1%, tind să se concentreze pierderile. Costulprovizioanelor noi reprezintă cauza principală, iar nivelulacestuia reflectă destul de fidel gradul de deteriorare aportofoliilor.
După ce s-a ajuns ca după standardele locale circa o cincime dincredite să fie raportate ca neperformante, BNR a început să publiceun al doilea indicator specific, considerat de bănci ca fiind maiapropiat de IFRS şi care indică o pondere a neperformantelor deaproape 12% la nivelul lunii septembrie. Şi FMI ia în calcul acestindicator şi nu nivelul de 20% care ar sugera iminenţa unei crizebancare. Totuşi, după indicatorul tradiţional al creditelorclasificate drept îndoielnic şi pierdere riscul de credit a ajunsla peste 30% în cazul băncilor mici, în timp ce pentru băncile marişi mijlocii se situează în jurul a 20%.
"Este o dispersie destul de mare la nivelul pieţei. Depinde decât de agresivă a fost fiecare bancă în perioada de creştere acreditării", spune Dumitru.
Semnalele din economie, cu noi insolvenţe în zona companiilor,lasă deschisă perspectiva creşterii riscului şi implicit aprovizioanelor.
"Marea provocare va fi de fapt rezolvarea situaţiei clienţilorcu credite restructurate. Rămâne de văzut dacă aceşti clienţi îşivor reveni şi îşi vor permite să plătească o rată mai mare după cetrece perioada de restructurare. Atunci vom avea imaginea reală asituaţiei."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
