♦ Creşterea PIB a fost de 2% în 2023 şi inflaţia anuală de 6,6%.
Băncile româneşti cu capital austriac BCR şi Raiffeisen, aflate în top 5 cele mai mari bănci după active din România, au majorat creditarea în 2023 cu doar 6%, respectiv 3%, faţă de 2022, sub inflaţie, în condiţiile în care economia a avut o creştere de 2%, în timp ce inflaţia anuală a coborât la 6,6%.
Procentele de creştere a creditării la cele două bănci au fost şi sub ritmul mediu de creştere a creditării la nivelul întregului sistem bancar, format din 32 de bănci, de circa 7%.
De altfel, mai multe bănci cu capital străin au intrat în amorţire în ultimii ani, majorând creditarea cu procente mici, sub inflaţie, astfel că procesul de creditare a economiei a ajuns să se bazeze mai mult pe băncile româneşti. În ultimii ani topul băncilor mari a evidenţiat o ascensiune puternică a activelor băncilor româneşti pe fondul intensificării creditării.
În aceste condiţii se conturează întrebarea: De ce nu dau băncile cu capital austriac mai multe credite în condiţiile în care au raportul credite/depozite în jurul a 75%?
La BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active controlată de grupul austriac Erste, creditele au crescut în 2023 cu 6,2% până la un sold de 58,7 mld. lei.
Raiffeisen Bank România, a cincea cea mai mare bancă din România controlată de grupul austriac cu acelaşi nume, a raportat pe creditare o creştere anuală de doar 3% în 2023, până la un sold de 40,7 mld. lei.
Băncile româneşti cu capital austriac, ca şi alte bănci cu capital străin prezente în România, folosesc depozitele atrase de la clienţii retail şi corporate de pe piaţa locală ca să finanţeze economia României prin credite, şi nu aduc bani din Austria sau din alte ţări de provenienţă ale acţionarilor majoritari, pentru creditare. Dar, băncile nu folosesc toţi banii din depozite pentru creditarea economiei, raportul credite/depozite fiind în jurul a 75%