• Leu / EUR4.9490
  • Leu / GBP5.6367
  • Leu / USD5.0469
Bănci și Asigurări

Cinteza, BNR: Ii monitorizam si mai intens pe cei care ofera dobanzi "de vis" la depozite

Cinteza, BNR: Ii monitorizam si mai intens pe cei care ofera dobanzi "de vis" la depozite

Nicolae Cinteza, directorul Directiei Supraveghere din BNR

30.01.2009, 00:00 66

Aproape 40% din resursele externe atrase de banci pana la sfarsitul anului trecut, adica peste 9,5 mld. euro, ajung la scadenta in cursul lui 2009, afirma Nicolae Cinteza, directorul Directiei Supraveghere din BNR, intr-un interviu acordat ZF. In total, bancile au datorii la institutii financiare din afara in valoare de 24,3 mld. euro.

El spune ca din discutiile cu bancile a reiesit ca aproape 80% din sursele atrase de la bancile-mama si care sunt scadente in 2009 au "o probabilitate ridicata" de a fi rostogolite pentru 2010, ceea ce inseamna ca o parte din finantarea necesara Romaniei este asigurata.
Cinteza conduce de aproape doua decenii Directia de supraveghere a BNR, cunoscand bine "maruntaiele" sistemului bancar. Chiar daca viceguvernatorii BNR responsabili cu supravegherea s-au mai schimbat (3 pana acum), Cinteza si-a pastrat pozitia. El este unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai guvernatorului Mugur Isarescu.
Seful supravegherii afirma ca anul trecut i-a penalizat pe presedintii unor banci, fara a oferi detalii in privinta motivelor.
In contextul deprecierii abrupte a leului, Cinteza se declara preocupat de posibilitatea ca numarul creditelor neperformante sa inregistreze o crestere intr-un ritm mai accelerat si spune ca va solicita majorari de capital la bancile a caror solvabilitate tinde sa se apropie de pragul minim de 8%. Anul trecut au fost doua banci carora BNR le-a cerut sa majoreze capitalul. El afirma ca pentru evitarea riscului sistemic o institutie de credit cu active bune si indicatori prudentiali sanatosi "va avea oricand acces la lichiditati" de la BNR pe o perioada bine determinata si "daca motivele sunt bine justificate". Cinteza spune ca in prezent solvabilitatea la nivelul sistemului bancar este "relativ mare".
El se declara multumit de preocuparea bancilor de a imbunatati raportul credite/depozite, in conditiile in care anul trecut acesta atinsese un varf de 130% din cauza ca unii jucatori erau interesati doar de creditare, insa spune ca majorarea dobanzilor la depozite nu trebuie sa creeze "distorsiuni si perceptii gresite pe piata. El afirma ca un nivel foarte ridicat al dobanzii la depozite nu exclude ideea de performanta mai slaba a unei banci.
 
ZF: Cum apreciati solvabilitatea si lichiditatea sistemului bancar? Care este tendinta? Exista jucatori care se apropie de niveluri riscante?
Nicolae Cinteza: Din recentele raportari transmise BNR se contureaza un sistem bancar bine capitalizat, cu un nivel al indicatorului de solvabilitate cu aproape patru procente peste limita minima stabilita (8%). Mai mult, indicatorul de lichiditate (la nivel agregat, consolidat) inregistreaza un nivel mai mult decat dublu fata de un minim admis de 1.
In general indicatorii de prudenta nu inregistreaza valori care sa produca ingrijorari majore. O atentie aparte acordam desigur evolutiei creditului. Pe fondul reducerii semnificative a vitezei de crestere a creditului neguvernamental se constata o tendinta de depreciere a nivelului indicatorului care reflecta calitatea creditelor. Nivelul neperformantei nu este inca ingrijorator, dar tendinta trebuie monitorizata.
Din cauza deprecierii calitatii portofoliului de credite a fost necesar ca actionarii a doua banci sa raspunda solicitarii noastre de majorare a capitalului. Trebuie totusi sa subliniez calitatea mult imbunatatita a managementului riscului.
 
ZF: Sunt necesare noi majorari de capital in conditiile cresterii provizioanelor de risc?
Nicolae Cinteza: Asteptam raportarile pentru 31.12.2008 si, in masura in care indicatorii de solvabilitate vor fi afectati semnificativ (in sensul apropierii de 8%), fiti siguri ca vom solicita majorari de capital.
 
ZF: Cum apreciati calitatea portofoliilor de credite si comportamentul de rambursare a ratelor atat in cazul populatiei, cat si pentru companii?
Nicolae Cinteza: Asa cum am precizat, nivelul neperformantei nu e ingrijorator in acest moment. Ceea ce ne preocupa si monitorizam atent este tendinta acesteia si, in contextul actualelor probleme, posibilitatea ca numarul creditelor neperformante sa inregistreze o crestere intr-un ritm mai accelerat.
 
ZF: Cat de ingrijoratoare este tendinta de crestere a ponderii creditelor neperformante in totalul creditelor acordate de banci? Cum vedeti evolutia acestui raport in 2009, in contextul accentuarii tendintei de depreciere a leului?
Nicolae Cinteza: In ceea ce priveste evolutia in anul 2009, pe fondul cresterii somajului si al recentei deprecieri a monedei nationale, este de asteptat ca si neperformanta sa creasca.
Am discutat cu bancile si, dupa cum ati citit si dumneavoastra in presa, unele banci s-au gandit deja la masuri adecvate in cazul somerilor. Nivelul indicatorului de solvabilitate este relativ mare.
 
ZF: Care este situatia liniilor externe atrase de banci pe surse de finantare si scadente? Dar a soldului finantarilor externe ale bancilor din Romania la 31.12.2008? Exista un varf de scadente pentru liniile de finantare pe termen scurt? Sunt semnale care sa indice reduceri drastice ale finantarilor de la bancile-mama?
Nicolae Cinteza: La 31.12.2008, sursele atrase de banci de la institutii financiare externe erau de 24.293,8 mil. euro, din care 22.101,6 mil. euro erau surse atrase de la banca-mama sau de la alte entitati din grup.
Din totalul surselor, 39,20% (9.521,7 mil. euro) sunt surse cu scadenta in anul 2009. S-au purtat discutii cu toate bancile legate de sursele externe de finantare a activitatii lor in 2009. Rezultatul a fost ca aproape 80% din sursele atrase de la banca-mama scadente in 2009 au o probabilitate ridicata de a le fi prelungita scadenta si in anul 2010. Daca adaugam si sumele prevazute a fi atrase in 2009 (fara cresterile de capital) ar rezulta ca sursele atrase ar reprezenta 90% din totalul sumelor atrase de la banca-mama, ce isi au scadenta in 2009. Corelat cu nivelul mediu de crestere al activitatii prevazute in bugetele bancilor pentru 2009 (10-12%), situatia pare a fi buna.
 
ZF: BNR a acordat in octombrie imprumuturi bancilor din sistem prin facilitatea de credit lombard in valoare de 48,99 miliarde de lei (echivalentul a 13,38 miliarde de euro). Cum apreciati aceasta suma? Cate banci au luat banii? Pentru ce a fost nevoie de aceasta suma? Cum ati lucrat cu sefii de banci?
Nicolae Cinteza: Creditul lombard este e o facilitate uzuala pe care bancile o pot accesa. Au existat insa retineri in a utiliza facilitatea intrucat era perceputa ca o operatiune care ar fi creat in ochii supraveghetorilor o imagine negativa. Mai mult, nu trebuie uitat faptul ca multi ani piata a inregistrat un exces de lichiditate, surplus care s-a restrans gradual incepand cu anul trecut. Cu toate acestea, pot sa va spun ca o imagine negativa au creat cei care au imprumutat din piata interbancara la dobanzi mai mari de 14,25% in conditiile in care puteau imprumuta cu aceasta dobanda de la BNR.
N-au fost probleme in colaborarea cu bancile si sunt convins ca nici in viitor nu vor fi.
 
ZF: Au existat sefi de banci penalizati de BNR (riscuri prea mari asumate)?
Nicolae Cinteza: Da. Penalizarile sunt masuri de corectie prevazute de lege.
 
ZF: In situatia in care ar aparea probleme de lichiditate, cu ce instrumente este dispusa sa intervina BNR (pe langa lombard, repo si swap)? Va ganditi la o flexibilizare a scadentelor (injectarea de lichiditati in sistem pe perioade mai lungi)?
Nicolae Cinteza: Principalele instrumente de furnizare a lichiditatii sunt operatiunile de piata si desigur creditul lombard, instrumente utilizate de toate bancile centrale din lume. Legea prevede si posibilitatea asigurarii de lichiditate si in alte conditii decat cele mentionate de dvs. Depinde de situatia concreta a bancii care solicita. Pentru evitarea riscului sistemic, o banca cu active bune si indicatori de prudenta sanatosi va avea oricand acces la lichiditati pe perioada bine determinata daca motivele sunt bine justificate (art. 26 din Legea privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei).
 
ZF: Aveti in vedere acceptarea ca si colateral cand acordati imprumuturi si a altor categorii de titluri cum ar fi obligatiuni in lei, altele decat cele emise de statul roman (titluri emise in lei de BEI, Banca Mondiala)?
Nicolae Cinteza: Problema a fost discutata si este in prezent analizata de catre directia de specialitate.
 
ZF: Cum evaluati soliditatea sistemului bancar la sfarsitul anului 2008, in contextul crizei financiare internationale? Ce masuri aveti in vedere pentru monitorizarea indicatorilor de performanta ai bancilor si care sunt semnalele de alarma percepute pana acum?
Nicolae Cinteza: Asa cum am mai spus, sistemul bancar din Romania este bine capitalizat, cu o calitate buna a activelor. Bineinteles ca monitorizam atent efectele atat directe, cat si indirecte ale unor factori care ar putea induce riscuri in sistem.
Si ca sa intelegeti exact va pot prezenta un exemplu: in cazul unei deprecieri accentuate, solvabilitatea, desi in scadere, ar continua sa ramana peste nivelul cerintei minime de prudentialitate, respectiv 8%. Ne preocupa insa mai mult efectele indirecte, care pot duce la scaderea capacitatii de plata a debitorilor. Aceste evaluari vor fi prezentate pe larg in viitorul Raport asupra stabilitatii financiare.
 
ZF: Cum se deruleaza colaborarea BNR cu bancile centrale din alte tari in aceasta perioada pentru intarirea supravegherii bancilor comerciale, avand in vedere problemele cu care se pot confrunta unele dintre bancile-mama?
Nicolae Cinteza: A fost si este foarte buna. Avem acorduri semnate cu opt banci centrale din Uniunea Europeana, cu alte doua banci centrale din Europa si pregatim acorduri cu alte doua banci centrale din UE. Furnizam si ne sunt furnizate frecvent informatii. Avem intalniri cel putin trimestrial in "colegiile de supraveghere" cu autoritatile de supraveghere din tara de origine. Cele mai dificile situatii le putem insa rezolva rapid si prin telefon.
Trebuie insa retinut ca relatia cu celelelte autoritati de supraveghere presupune o abordare si o analiza complexa, cu luarea in considerare a situatiei grupului din care face parte banca romaneasca.
 
 
ZF: Datele releva insa si o intensificare a finantarilor bancilor din surse interne. 
Nicolae Cinteza: Am observat intr-adevar ca unele banci si-au intensificat eforturile de a atrage in mai mare masura fonduri de pe piata locala.
Pentru un supraveghetor, dobanda pe care o banca este dispusa sa o plateasca ofera insa si indicii despre nivelul riscului. Astfel, un nivel foarte ridicat al dobanzii la depozite poate induce la nivelul publicului larg perceptia de performanta, ce nu exclude insa si reversul medaliei.
Pentru o evaluare corecta trebuie luate in calcul nu numai cifre seci afisate, de genul depozite cu dobanda de 24%, dar si termenele si conditiile (ex. dobanda compusa). Cei care ofera aceste dobanzi nu sunt dominanti (in luna decembrie 2008 dobanda oferita la depozitele pe o luna era in medie de 13-14 la suta), si nu de putine ori o asemenea cifra este de fapt rezultatul capitalizarii. Daca acestea sunt insa promovate agresiv, pot induce si perceptii gresite.
Cum in sistemul bancar nu sunt probleme deosebite de lichiditate, iar indicatorii de prudenta nu indica astfel de probleme la nivelul sistemului bancar, am discutat cu cei in cauza. Desigur, o banca sau alta poate avea temporar probleme de lichiditate pe fondul neincrederii existente pe piata monetara in contextul crizei globale sau al unor operatiuni pe care acestea le efectueaza pe piata valutara. Revenind insa, explicatia reprezentantilor acestor banci a fost ca raportul credite/depozite trebuie imbunatatit. O explicatie acceptabila si o tendinta de salutat mai ales in conditiile actuale ale pietei internationale. Dar trebuie actionat astfel incat acest desmers sa nu creeze distorsiuni si perceptii gresite pe piata. Nu ascund faptul ca am primit multe telefoane de la prieteni si cunoscuti cu o intrebare simpla: "Banca X are probleme?". Surprins am intrebat: "Nu. De ce intrebati?". Iar raspunsul a fost: "A luat depozite cu 24%".
In lume este bine cunoscut cazul in care un faliment a fost provocat de o prognoza meteo gresita, ceva ce nu avea nici o legatura cu activitatea bancara. Un lucru trebuie insa spus foarte clar: institutia de supravegheremonitorizeaza in permanenta atent piata bancara si mai intens pe cei care incearca sa promoveze "oferte de vis".
 

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9490
Diferență: 0,0081
Ieri: 4.9486
Azi: 5.0469
Diferență: -1,0935
Ieri: 5.1027
Azi: 5.6367
Diferență: 1,5585
Ieri: 5.5502
Azi: 5.1652
Diferență: -0,7837
Ieri: 5.2060