Creditul neguvernamental a incetinit in primele luni ale anului, viteza de expansiune scazand pana spre nivelul dorit de banca centrala, dupa introducerea, inca de la inceputul lui 2004, a unor conditii tot mai restrictive.
Creserea a fost insa alimentata preponderent de creditul in valuta, care s-a dovedit mult mai dinamic, ajungand sa detina o pondere de peste 60%, considerata periculoasa de banca centrala.
In acest timp economisirea a incetinit, dupa ce dobanzile remunerate la depozitele in lei au marcat scaderi semnificative de la inceputul anului.
Creditul neguvernamental a ajuns dupa primele sapte luni ale anului la un sold de 50,5 miliarde de lei noi (14,2 miliarde de euro), marcand o crestere anuala cu aproape 26% in termeni reali. La sfarsitul lui iulie
Ritmul de crestere al creditului in valuta a continuat sa accelereze, ajungand in iulie la 5%. Majorarea anuala a soldului acestor credite a coborat insa la 60,7%, cu putin sub nivelul de luna anterioara.
Soldul creditelor in lei a marcat in iulie o expansiune de 4,2%, in crestere fata de ritmul din iunie. Creditele in lei au crescut mai incet decat in mai, aceea fiind de altfel singura luna in care finantarile in moneda nationala au fost mai dinamice decat cele in valuta.
Cresterea reala iulie 2004 - iulie 2005 a creditului in lei a ajuns insa la 25,7%, cu 4,2 puncte procentuale peste nivelul din luna precedenta.
In cazul creditului in valuta, ritmul anual de crestere marcheaza o scadere numai comparativ cu precedentele trei luni, dar ramane mult peste nivelul inregistrat in ianuarie, cand era de putin peste 57%.
Datele bancii centrale arata ca imprumuturile in moneda straina au ramas mai atractive decat cele in moneda nationala si in iulie. Evolutia este insa explicabila, in conditiile in care, chiar si in iunie, dobanda medie la creditele noi in lei era de 18,8%, in timp ce la euro dobanda era de 9,6%. In iulie nu au avut loc modificari importante de dobanzi la credite, astfel ca imprumuturile in moneda straina au ramas mult mai atractive. Abia dupa recentele evolutii pe piata monetara, unii jucatori au coborat dobanzile la lei pana la nivelul celor la valuta, sau chiar mai jos.
Expansiunea tot mai rapida a finantarilor in moneda straina a dus insa si la majorarea ponderii pe care acestea o detin in totalul creditului neguvernamental. Aceasta a depasit in iunie 60%, potrivit datelor bancii centrale.
Oficialii BNR spun ca aceasta pondere ridicata poate reprezenta un pericol pentru stabilitatea sistemului bancar, in eventualitatea unor socuri valutare. Pe de alta parte, predominanta creditului in valuta limiteaza si eficacitatea instrumentelor de politica monetara pe care banca centrala le are la indemana.
BNR a adoptat in ultimul an o serie de masuri menite sa scumpeasca imprumuturile in valuta, cea mai recenta fiind extinderea bazei pentru care se constituie rezerve minime obligatorii si la sursele in valuta atrase pe perioade mai mari de doi ani inainte de luna februarie.
Recent a intrat in vigoare un nou pachet de reglementari, mult mai restrictive, ale bancii centrale. Printre noile reguli se numara limitarea soldului creditelor in valuta pe care o banca le poate acorda la de cel mult trei ori valoarea fondurilor proprii. O alta prevedere vizeaza clasificarea debitorilor care nu obtin venituri in valuta in care se imprumuta in categoria B de performanta financiara, care presupune constituirea unor provizioane de 5% din valoarea imprumutului. Aceasta masura pune bancile in situatia de a opta intre o majorare de capital social, pentru a putea sa acorde in continuare credite in valuta, fie de a se reorienta spre imprumuturile in lei. Schimbarea de directie vine dupa ce masurile destinate scumpirii creditului in valuta nu au produs efectele scontate, concurenta si accesul la resurse ieftine in moneda straina permitand bancilor sa tina dobanzile la valuta mici.
Mai multi jucatori din sistem au anuntat deja reduceri ale dobanzilor la lei, insa acestea au fost acompaniate de scaderi si ale dobanzilor pasive. Astfel, unii jucatori care nu au un interes direct in atragerea de surse de la clienti au coborat dobanzile platite la lei sub nivelul celor platite la valuta. Chiar si in aceste conditii clientii cauta inca valuta la creditare, spun bancherii, care cauta metode de a ocoli si aceste norme.
Soldul depozitelor marca la sfarsitul lui iulie o scadere cu 1,4% fata de luna precedenta. In aceste conditii, ritmul anual de crestere al economiilor plasate la banci a scazut cu aproape sase puncte procentuale fata de iunie, pana la 39,7% in iulie. Iulie a fost prima luna dupa ianuarie cand economiile au inregistrat o scadere.
Depozitele in lei ale populatiei au marcat in iulie o crestere cu 1,4% comparativ cu luna precedenta, iar cele ale agentilor economici au marcat o expansiune cu 1,1%. Ritmurile sunt sensibil mai mari decat cele din lunile anterioare, cand se apropiasera foarte mult de zero.
Miscarea a fost insa contrabalansata de scaderea sensibila a depozitelor in valuta. In cazul populatiei, acestea au scazut in iulie cu 2%, in timp ce economiile in valuta ale agentilor economici s-au diminuat cu 6,5%.
Oficialii bancii centrale au atentionat bancherii sa fie atenti la evolutia dobanzilor la depozitele in lei, a caror scadere a afectat deja economisirea. Confruntate insa cu dobanzi de 2% - 4% pe piata monetara, majoritatea bancilor opereaza insa in continuare micsorari de dobanzi. Saptamana aceasta HVB Bank a stabilit un nou minim pentru dobanda la depozitele in lei, la 4% pe an. In aceste conditii, plasarea banilor la banca nu mai ofera decat avantajul sigurantei, neputandu-se vorbi despre protectie impotriva deprecierii, dupa ce inflatia prognozata pentru acest an depaseste 7,5%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
