În iunie nerezidenţii deţineau tilurile emise de stat pe piaţa internă de 23,3 mld. lei, reprezentând 21,1% din total.
Maximul istoric a fost de aproape 28%, în mai 2013. Deţinerile nerezidenţilor au ajuns la un nivel dublu sau chiar triplu comparativ cu perioada 2009-2010. În acest an, cel mai ridicat nivel al deţinerilor străinilor a fost înregistrat în aprilie şi iunie, când a fost depăşit pragul de 5 mld. euro.
România a revenit în acest an la calificativul „investment grade“ de la toate cele trei mari agenţii de rating, Standard&Poor’s (S&P), Moody’s şi Fitch. Agenţia de rating Fitch a anunţat la începutul lunii septembrie că menţine România în categoria recomandată investitorilor şi a reconfirmat perspectiva stabilă a ratingului datoriei guvernamentale.
„Prezenţa crescută a investitorilor nerezidenţi pe piaţa internă a instrumentelor emise de statul român (în lei şi euro) poate constitui o vulnerabilitate în cazul în care sentimentul pieţelor s-ar schimba în sensul creşterii aversiunii la risc“, susţin specialiştii BNR într-un raport.
În plus, emisiunile statului pe pieţele externe s-au majorat, valoarea acestora reprezentând 34% din totalul emisiunilor guvernamentale în iulie anul acesta, faţă de 25% în iulie 2013.
Randamentele la titlurile de stat au avut anul acesta o scădere constantă, evoluţia fiind influenţată de inflaţia redusă, îmbunătăţirea percepţiei de risc faţă de România şi reducerea dobânzii-cheie.
Totuşi, costul la care se împrumută statul a crescut la 4,14% în august şi la 4,26% în septembrie, pe fondul unei aversiuni la risc mai crescute, determinând statul să împrumute mai puţin decât suma vizată la acel moment.
BNR a redus dobânda-cheie în şedinţa de politică monetară de la finalul luniii septembrie de la 3,25% la minimul istoric de 3% pe an.
Analiştii au susţinut că o creştere a ponderii străinilor pe piaţa locală a titlurilor de stat la peste 25% din total ar fi riscantă. Nerezidenţii au mai ajuns şi în anii trecuţi la ponderi mari în portofoliile de titluri de stat româneşti, însă în două-trei trimestre s-au „evaporat“ din cauza crizei politice suprapuse cu tensiunile din zona euro, iar impactul a fost vizibil la nivelul cursului de schimb.